marți, 4 decembrie 2018

Schimb de miniștri


De curând în cadrul remanierii s-a schimbat titularul de la MCSI. A plecat dl. Bogdan Cojocaru și a venit dl. Alexandru Petrescu. Pentru mine esențială este reprezentarea României în cele 6 luni de Transport, Telecommunications and Energy Council, iar din acest punct de vedere este un progres. Dl Cojocaru a fost un ministru fără o agendă, în sens negativ, proprie. A avut delegate aspectele sensibile către un secretar de stat de sacrificiu și probabil își spune că a scăpat de răspundere. Legal este discutabil, moral nu, mai ales când ți se spune că unele lucruri nu sunt tocmai în regulă. Nu cred că i se pot reproșa prea multe având în vedere că a fost numit pe poziție fără o minimă experiență prealabilă, esențială pentru a-ți putea controla ministerul. A fost însă depășit emoțional de anumit momente oficiale, un exemplu mai jos:

Official opening, key note, inspirational speech and ministerial panel from EU2018AT on Vimeo.


luni, 3 decembrie 2018

O vacanță întârziată


Și un nou telefon … așa că am ales pozele pentru calitatea tehnică și nu atractivitatea subiectului …

IMG_20181127_215435

și o vedere de pe chei …

joi, 22 noiembrie 2018

GDPR și administrația publică


Ultimele zile mă uimesc cu o avalanșă de persoane înnebunite de ideea că opiniile lor sunt esențiale pentru cei din jur iar datoria lor sacră este să-i facă să le îmbrățișeze. De la Badea & Oreste până la (așa-ziși) ziariști, toți se înghesuie în ochii și urechile noastre nu cu informații ci cu adevăruri și consideră un atac la democrație atunci când cineva îndrăznește să nu-i bage în seamă. Teoriile conspiraționiste, devoalările planurilor celeste, toate nu mai sunt prilej de amuzament ci partituri menite a pune în valoare interpretul.

Am fost invitat să susțin o prezentare pentru cei însărcinați în ministere  cu publicarea datelor deschise. Astăzi aceștia au ales the easy way, sau, pe românește, cine nu muncește nu greșește. Peste tot în Europa GDPR produce cele mai ciudate efecte afectând cele mai tradiționale și benigne activități publice. Motivele sunt comune, practic pachetul este prea mult pentru cei mai mulți iar aceștia neputând consuma originalul preiau diverse idei simplificate. Ori GDPR este un set de principii care trebuie grefate pe structura organizației, o injecție de ADN care o face să se dezvolte diferit. Cum se spune că sunt mai multe feluri de a jupui o pisică dacă auzim numai asta dintre toate activitățile celorlalți vom ajunge la concluzia că GDPR este menit a jupui pisici, ba chiar de mai multe ori, succesiv !

luni, 12 noiembrie 2018

Am trecut de-un hop !


După ce am scris de două ori, odată am explicat beneficiile iar a doua oară m-am lăudat de-a dreptul, mi-a tremurat inima când am văzut proiectul legii arhivelor pe ordinea de zi a guvernului. Nu reiau ce am explicat în linkuri, spun doar că este o lege esențială pentru progresul e-guvernării și evident am avut gânduri că o strică și pe asta.

captura site Senat

Din fericire textul publicat de senat sub L636/2018 păstrează toate prevederile dedicate documentelor electronice și sper să fie adoptat de Parlament fără modificări esențiale. Sper ca în 6 luni de la promulgare să apară normele cu privire la metadatele ce trebuie atașate documentelor electronice și bazelor de date, probabil o adaptare a standardului MoReq2010.

Aceste metadate permit schimbul de documente în cadrul administrației indiferent de modalitatea de transmitere – de la email până la API orice este utilizabil funcție de mărimea și dotarea instituției.

La fel de important, pentru prima dată există o instituție abilitată să controleze și să sancționeze utilizarea documentelor electronice.

Pentru mine grupul de lucru pe care l-am înființat rămâne un exemplu despre cum poate, dacă își dă interesul, Palatul Victoria să adune la aceeași masă toate instituțiile interesate (SGG , MAI, MFP, MDRAPFE, MCSI, MAPN, SRI, STS) și să aducă o lege cu inițiator unic și potent (MAI) la forma optimă pentru interesul general.

Și încă ceva … în spatele fațadelor prăfuite ale sediilor Arhivelor Naționale poți găsi oameni pasionați, competenți și mândri de rolul lor. Trebuie doar să le pui întrebările potrivite și să le dai încredere !

marți, 6 noiembrie 2018

MS summit 2018


Astăzi am participat la principalul eveniment de business al Microsoft România. Ca de obicei, am rămas și cu ceva util din asta.

IMG_20181106_111727

Domnul din imagine este parlamentar britanic, pro UE și fost ministru al comunicațiilor până la momentul Brexit-ului. Este un bun prezentator, ne-a trezit după somnul mortal indus de Günter Verheugen – fostul Comisar CE al cărui fan nu am fost nici când era în funcție.


joi, 1 noiembrie 2018

Impact la EuroImpact ?


Am fost invitat să fiu panelist în atelierul „Digitizarea serviciilor publice cu ajutorul fondurilor europene”, din cadrul conferinței EuroImpact, organizată de Institutul European din România (instituție guvernamentală). I-am avut colegi pe Mihail – Director de Cabinet al CIO guvernamental și Diana – fost consilier al lui Dan Nechita – consilier al premierului Cioloș. Agenda anunțată era despre stadiul actual al e-guvernării precum și utilizarea fondurilor europene în trecut și viitor pentru acest scop.


Realitatea a fost însă alta !

miercuri, 17 octombrie 2018

De ce DPO ?


Pare că a venit momentul în care să explic cum de am ajuns să activez ca DPO. Nu ”pentru că pot”, deși ar fi formal corect, ci în urma unor experiențe despre care am să scriu azi. Trebuie să fac o precizare, experiența guvernamentală mi-a lăsat abilități și cunoștințe față de care am o responsabilitate în a nu le cash-ui în orice condiții. Deși nu există o obligație de a nu sări imediat de celălalt parte a mesei totuși  ce nu-mi place la alții nu fac nici eu așa că am găsit protecția datelor personale ca fiindu-mi o activitate neutră și cu un istoric de satisfacții.

De subiect am început să mă lovesc începând cu anul 2013 pe fondul unor interacțiuni regulate cu ANSPDCP prilejuite de diverse subiecte/proiecte guvernamentale. Am început cu datele deschise dar am ajuns rapid să dezbatem funcționalități ale unor proiecte de e-guvernare. Au existat scântei dar a existat și un transfer de informație, nu neapărat legală cât o înțelegere reciprocă despre echilibrul dinamic necesar între protecție și beneficii. De la un moment dat am făcut parte din grupul de lucru care a propus cele 2 legi, teoretic asumate de parlamentarii C Dan respectiv Ș Nicolae, ocazie cu care am putut înțelege interpretarea regulamentului de către ANSPDCP.

sâmbătă, 13 octombrie 2018

Code4All global summit și OGP


Am participat săptămâna aceasta la Code for All Global Summit - The Heroes of Tech, probabil cel mai important eveniment internațional din România 2018 dedicat societății civile și sunt câteva lucruri ce cred că este util să le menționez.

Code4All este o inițiativă civică internațională, pornită din SUA, care își propune să aducă soluții inovative IT pentru problemele sociale care, în general, sunt tratate (prost) de guvernele naționale. În România există un nucleu de 5-7 persoane complet dedicate ajungând până la 15-20 incluzând și participanți ”implicați ferm dar sezonier”. Reușita organizării acestui eveniment internațional de către mica echipa românească este uimitoare și dincolo de simple laude.

vineri, 12 octombrie 2018

Cu ocazia referendumului

Am fost, nu întristat ci de-a dreptul speriat de nivelul foarte primitiv al manipulării utilizate pentru susținerea ambelor variante. Îl interpretez ca o evaluare profesionistă a gradului de maturitate socială a populației. Din păcate și cazurile particulare susțin această idee.

Photo from Andrei Nicoară

Acesta este cel mai trist, a fost primit de Simona de la o prietenă care lucrează ca business analist ! Măcar bunul simț de tipul ”cui pe cui se scoate” ca să nu amintesc de antrenamentul profesional sau educația civică ar fi trebuit să-i spună că o lege poate fi modificată doar prin altă lege și nu prin ”referendum de revizuire a constituției”.

Scriu acest post pentru a declara public că voi considera despre oricine îmi trimite aberații (pe orice temă și pe orice canal) că este prost sau, mai rău, că mă consideră pe mine un prost. Nicio variantă câștigătoare !

eIDAS #17


O știre recentă m-a determinat să reiau acest serial dedicat identității electronice în România. Guvernul UK a decis să renunțe la proiectul GOV.UK Verify după ani si milioane de lire cheltuite. Acest sistem urmărește utilizarea unei singure identități digitale în sistemele administrației publice folosind ca furnizori de identitate instituții private și cunoașterea acestora asupra clienților proprii.

În UK nu există documente de identitate echivalente Cărții de Identitate românești cum nu există nici un registru centralizat al cetățenilor precum cel întreținut la noi de DEPABD. Au încercat să introducă un astfel de document dar au abandonat în fața criticilor ideologice și a costurilor de colectare și verificare a informațiilor.

duminică, 30 septembrie 2018

On print !


Joi am participat, în calitate de co-autor la lansarea volumului România Digitală – concepte și instrumente operaționale. Am scris despre resorturile mai puțin vizibile care au împiedicat dezvoltarea armonioasă a serviciilor de e-guvernare în România trecând prin acele istorii din care viitorii decidenți ar trebui să învețe, măcar puțin.

IMG_20180928_131842


28/28


În 29 septembrie a intrat în vigoare obligativitatea adusă de regulamentul eIDAS ca fiecare stat membru să recunoască schemele de identificare notificate de celelalte state. Recunoașterea este atât legală cât și practică, prin interconectarea în rețeaua de noduri eIDAS. La această dată situația europeană arată așa:

GoToWebinar 005


joi, 6 septembrie 2018

On AIR !


Abordarea subiectului pe facebook m-a adus în situația de mai jos. Spre mirarea mea am supraviețuit !


rule does pay


De multe ori mi s-a întâmplat ca lumea să se uite ciudat la mine că mă țin de reguli. Nu neapărat de litera regulamentului ci de principiile implementate.

La întoarcerea din Toscana am constatat că bagajul de cală este afectat. Materialul dintr-un colț era rupt. Deși era 10 noaptea m-am dus, chiar privit cu neîncredere, să înregistrez o reclamație. A doua zi am urmat procedura companiei aeriene solicitând o sumă pro-rata la valoarea de achiziție și cât credeam că mai urma să folosesc bagajul. 

Astăzi am primit, fără nici o obiecție 40 euro. Și nu de la oricine, de la Ryan Air – cea mai hulită companie aeriană !

Țineți-vă de principii, în final merită !

vineri, 31 august 2018

EU Copyright Directive


Într-o ”Europă a valorilor” discuția aceasta ar fi trebuit să aibă loc în urmă cu un deceniu. În România permanent -  oricând vedem un artist de notorietate prestând la o nuntă sau la imaginea unui politician care-l scoate din foame cu o sumă din impozitele noastre. Să fie prea mult să ne gândim și la creatorii care, din motive de boală sau vârsta, nu mai pot face asta și totuși opera lor ne înseninează în universul digital în care ne trăim o bună parte din viață ?

Probabil că da !

miercuri, 29 august 2018

Cincinal fără egali

Să încep prin a mă auto-cita cu această postare din urmă cu 5 ani :

Este de așteptat ca la ora 00.00 a unei anumite zile o grămadă de domenii valoroase să se elibereze și să existe foarte mulți doritori să și le adjudece. Prima necesitate pentru acel moment va fi să ai o listă de domenii din care să-ți selectezi câteva ținte. Exact lista pe care ICI nu dorește să o publice în timp ce fiecare partener are lista domeniilor înregistrate prin el. Apoi trebuie să apelezi la un partener sau direct la ICI folosind site-ul web al acestuia pentru înregsitrare. Este foarte probabil ca aceste site-uri să clacheze tehnic în acel moment cu motivația suprasolicitării. După remediere cele mai interesante domenii vor fi fost adjudecate. Norocoșii vor fi cheltuit să zicem un total de 10.000 euro pentru a cumpăra o valoare de 1.000.000 euro iar prima șansă o au cei implicați în vănzarea domeniilor. Dacă ar fi să fac o paralelă cu lansarea acțiunilor Petromidia miza este mai mică dar profitul mult mai mare.

Evident că nimeni nu a propus să se scoată la licitație un domeniu după abandonare !

Am ajuns astăzi la momentul eliberării unor domenii valoroase. Celor care vor spune că nimeni nu abandonează un domeniu valoros le voi reaminti că există domenii cumpărate de instituții publice care astăzi nu mai există sau care nu vor să-și bată capul cu procesarea dosarului de achiziție a prelungirii, domenii către care există tone de linkuri în nenumărate pagini de internet. Suntem astfel în premiza unei situații de tip ”gold rush” după cum anticipam, să urmărim deci cu interes cine pierde și cine câștigă.

marți, 7 august 2018

de vară, salată


Mi-ar plăcea să mă informez din presă și social media, din păcate nu se poate. Aștept de 2 zile să găsesc acea sursă de informare care a remarcat în finalul recitalului d-lui Dragnea de la Antena3 că noua formulă de calcul al pensiei de stat va fi legată de inflație și nu de salariul mediu pe economie. Adică, discutând in euro pentru a neutraliza inflația, cine iese la pensie cu 300 euro va avea aceeași pensie și când salariul mediu va fi de 1500 euro !. Culmea este că, cu câteva luni în urmă când promovau renunțarea la pilonul II, au venit exact cu argumentul creșterii salariului mediu mai mult decât inflația / profitul investițional.

O altă temă frecventă, de această dată pe facebook, este strângerea de semnături pentru ”fără penali”. Trebuie să spun că este o acțiune politică clasică – prin interacțiunea cu semnatarii USR se asociază pozitiv și câștigă favorabilitate. Ce nu înțeleg este timingul – până la alegeri se va fi dovedit că inițiativa este fără nici un rezultat practic datorită parcursului legal de urmat pe care nu s-a grăbit nimeni să-l explice în postările mobilizatoare. Pe site-ul inițiativei apar etapele viitoare:

  • Listele de semnături împreună cu proiectul și expunerea de motive se înregistrează la Parlament
  • Parlamentul înaintează propunerea către CCR pentru controlul de constituționalitate

  • Începe procedura parlamentară, cu dezbateri în comisii și vot în plenul Camerei Deputaților și Senat

  • Se organizează un referendum decizional care trebuie să aibă cvorum și vot majoritar


luni, 30 iulie 2018

Presiuni românești …

Într-o coincidență cu lansarea ghidului pentru cloud, pentru cine crede în ele, avem succesiv:


Pe dl Dragnea care spune la TV că CTS-ul de la MCSI chinuie proiectele guvernului iar miniștrii să facă bine să intervină iar

snip_20180730184224

presa de opoziție atacă o persoana cu semnătura esențială sub pretextul unei numiri care a avut loc cu câteva luni în urmă.


Mă întreb dacă și când vom ajunge să mergem drept ?

miercuri, 25 iulie 2018

Și norul se va risipi …


Ieri MCSI prin OIPSI a publicat versiunea finală a ghidului pentru cloudul guvernamental. După cum am anticipat este IaaS, ce m-a uimit însă este modul în care autorii au încercat să ascundă acest lucru.

În capitolul 1.3 Obiective au introdus o zonă intitulată ”Context” în care au preluat pe nu mai puțin de 6 pagini (pag.4-9) toate argumentele pentru un cloud SaaS și PaaS apoi sub titlul ”Obiectivele specifice ale proiectului” au introdus numai obiective care țin de IaaS. Trist este că probabil presa zilelor noastre va mușca și ne va prezenta luna de pe cer.

joi, 19 iulie 2018

Opriți timpul, arestați-l !


Tragerea de timp este o armă puternică și în mediul guvernamental ! Spre exemplu:

  • Atunci când multă lume îți spune că trebuie cloud PaaS dar tu vrei IaaS că este mai simplu poți amâna decizia (Ghidul) dar trece în ghidurile evenimentelor de viață obligația de a utiliza cloudul guvernamental. Vine ușor ziua când va fi nevoie de cloud dar nu va mai fi timp decât pentru IaaS. Timpul e de vină !
  • Atunci când vrei ca nodul eIDAS românesc să fie implementat de cea mai mare firmă de certificate calificate dar se trezește unul să-ți reproșeze într-o întâlnire oficială acest lucru, amâni achiziția publică chiar dacă nodul ar trebui să funcționeze în Septembrie 2018. Chiar dacă respectivii nu fac un ban cinstit întârziind proiectul, timpul oricum curge și posibilitatea de a utiliza certificate calificate din UE odată cu el!  Timpul e de vină !

Să mă laud …


Scriam în Mai o postare în care spuneam că nu este OK să înființezi un sistem / o prelucrare de date prin lege într-o formulare minimalistă urmând ca substanța să se adauge prin HG. Iată că avem o decizie a Curții Constituționale care spune același lucru:

Curtea a constatat că dosarul electronic de sănătate, instituit prin reglementările criticate, cuprinde date personale cu caracter medical, protejate prin art.26 din Constituţie. În măsura în care statul a instituit prin lege o măsură în aplicarea dreptului la ocrotirea sănătăţii persoanei, prevăzut de art.34 din Constituţie, tot acestuia îi revine obligaţia de a proteja şi garanta caracterul confidenţial al informaţiilor medicale prelucrate printr-un act normativ de acelaşi nivel. Aceasta întrucât nu este îndeajuns ca protejarea datelor medicale să fie realizată printr-o legislaţie infralegală, care este caracterizată printr-un grad sporit de instabilitate sau inaccesibilitate [a se vedea în acest sens Decizia nr.17 din 21 ianuarie 2015, Decizia nr.51 din 16 februarie 2016 sau Decizia nr.61 din 7 februarie 2017]. Or, dispoziţiile legale criticate nu reglementează în sine nicio măsură care să poată fi calificată drept garanţie a dreptului la viaţă intimă, familială sau privată, astfel încât Curtea a constatat încălcarea art.26 din Constituţie.

Totodată, Curtea a reţinut că legislaţia infralegală adoptată în temeiul textelor legale criticate cuprinde, în realitate, garanţiile asociate art.26 din Constituţie. Prin urmare, s-a ajuns la situaţia în care un act administrativ cu caracter normativ să stabilească aceste garanţii, neprevăzute de lege, în condiţiile în care legislaţia secundară trebuia să se limiteze doar la organizarea punerii în executare a acestor garanţii. Actul administrativ normativ nu poate, prin conţinutul său, să excedeze domeniului organizării executării legii. Printr-un atare procedeu s-ar ajunge la modificarea/ completarea însăşi a legii. În consecinţă, Curtea a constatat şi încălcarea art.1 alin.(5) din Constituţie.



sâmbătă, 14 iulie 2018

Cauză - efect


Vorbeam săptămâna aceasta cu cineva despre situația precară a MCSI în ecosistemul guvernamental care-i face foarte dificilă îndeplinirea celor mai de bază sarcini dacă necesită colaborarea celorlalte instituții. Îi explicam că cele apărute public în recentul raport al Curții de Conturi nu aveau cum să nu fie observate de-a lungul anilor de colegii în guvernare și să nu-i afecteze credibilitatea.

Optimistul cu care discutam îmi spunea că aceste sunt lucruri vechi și nu ar trebui să aibă relevanță, eu îi spuneam că, din păcate, MCSI face în continuare aceleași greșeli. Practic ziua următoare MCSI prin OIPSI îmi va susține afirmația prin publicarea proiectului de Ghid pentru Open Data (http://fonduri.mcsi.ro/system/files/Ghid.docx).

În esență MCSI alocă 24 milioane euro instituțiilor publice implicate în evenimente de viață pentru ca acestea să publice date deschise guvernamentale.

vineri, 29 iunie 2018

Ghinion !


Sigur că după ce am părăsit Palatul Victoria m-am plâns de noile criterii de selecție a personalului dar m-am și hotărât să fac ceva în această privință. Adevărul este că după un număr de luni orice persoană inteligentă poate ajunge la un nivel minimal de profesionalism în ciuda lipsei de experiență anterioară, problema anului 2017 a fost că un guvern de 6 luni aproape te califică dar nu ajungi să și fructifici. Așadar, cum nu ține de mine stabilitatea politică, m-am gândit că putem accelera formarea noilor veniți în zona de e-guvernare și m-am hotărât să fac o platformă web dedicată e-guvernării în care să public sistematizat (crono)logic documentele relevante. Astfel proaspătul consilier personal are posibilitatea să afle ce trebuie să știe, să învețe și poate chiar să înțeleagă.

Cu ceva vreme în urmă am cumpărat domeniul e-guv.ro și am început demersurile pentru a publica documentele cardinale ale ultimului deceniu din domeniul e-guvernării. Știu că marea majoritate le-ar fi publicat ”pentru că pot” eu însă respect legea și încerc să o aplic profesionist. Așadar am cerut dreptul de a publica RGEAIF (acel studiu făcut de USTDA în 2016 despre situația curentă și viitoare a e-guvernării care a făcut obiectul unor numeroase cereri de publicare către MCSI) într-un mod legal care le-a permis doar să mă amâne puțin dar care va fi finalizat cu succes în câteva zile.


miercuri, 27 iunie 2018

Recidivă

Chiar în ziua moțiunii prietenii de la USR publică acest articol: Războiul PSD împotriva justiției. Ambuscada GDPR despre un proiect de lege introdus încă din Aprilie în circuitul parlamentar. Același autor, aceeași abordare cu GDPR în vremea doamnei Carmen Dan (senator) despre care am comentat aici și aici.

De data aceasta nu mă mai implic! Această lege are nevoie de avizul CSAT care la rândul lui nu poate fi obținut fără aprobarea președintelui. Dacă avizul există atunci legea nu va sugruma anticorupția, dacă nu există va cădea la Curtea Constituțională. Mi-a atras însă în articol atenția împotrivirea față de avizarea schimburilor de date de către ANSPDCP. Dacă devine și poziția oficială a USR atunci aceștia se poziționează de facto pentru protocoale secrete în contra campaniei PSD dar și împotriva poziției lui Cioloș din 2016 care a decis, ca regula generală, că acestea se publică pe site-ul instituției.

Cred că strategul USR, dacă există, este un publicitar dintre cei care declamă că o reclamă bine scrisă vinde orice și care lucrează în 24-hour news cycle. Mâine o să ne zâmbească, o să ne facă cu ochiul și o să spună: ce vrei și tu – era ziua moțiunii trebuia să scriu și eu ceva !

vineri, 22 iunie 2018

Despre baze de date și nu numai


Știu că scriu acest text sub influența vizionării S01E04 din The Crown, dedicat întâmplărilor legate de demiterea unui premier inadecvat acestei poziții confruntat cu o criză căreia nu-i face față. Pentru mine democrația este un cumul de legi, cutume și conștiință socială care se pot compune într-o soluție de moment dar nu pot afecta niciodată esența perenă. Ultimul an m-a disperat, începând cu distrugerea mecanismelor guvernamentale și terminând cu o de neînțeles campanie a opoziției. Spun de neînțeles pentru că regulile îi protejează pe cei slabi iar trecerea lor în derizoriu nu poate decât conveni celor puternici.

2018 06 14 fb Pavel Popescu interpelare Sova nebun

Pe alocuri nu m-am putut abține și am reacționat, fără nici un rost în acest festival de culoare fără substanță. Nu pot să nu observ că PSD-ul singur a scos cu OG13 sute de mii de oameni în stradă iar odată cu apariția acestei ”opoziții” flamboaiante numărul nu a depășit niciodată 30.000. Pentru mine nu este o surpriză, îmi amintesc ce frumos era în 1990 în Piața Universității, o bulă strivită de alegerile din Mai. Concluzia mea este că nu poți cere oamenilor să acționeze În contra ce-și doresc (liniște în 1990, stat de drept și democrație în 2018). La fel cum nu poți cere în același timp ca poliția rutieră să încătușeze bețivani agresivi dar jandarmeriei să ignore blocajul drumului nici nu poți cere un Parlament de calitate dar să pui muzică în ședințele de comisie. Cred că cei mai mulți simt instinctiv că nu este ceva în regulă și evită să se mai implice. Continuând comparația cu Piața Universității din 1990 observăm tentativa de confiscare prin radicalizare (puțină lume mai știe astăzi că în 13 Iunie în Piața Universității balconul era închis încă de la alegeri iar cei prezenți erau un număr redus de revoluționari de profesie conduși de un anume Dincă) iar acești puțini au afectat viața tuturor (Marian Munteanu a fost căutat prin facultate pentru a fi bătut, nu se ascundea – își vedea doar de viață.) O lecție învățată, și cel care-ți flutură stindardul îți poate face rău.

Îmi pare sincer rău de superficialitatea abordărilor în analiza evenimentelor curente iar scopul principal al acestei postări este să dau un exemplu. Avem un număr de 10 condamnări astfel: 2 persoane care au luat leafă bugetară fără să presteze o muncă, 7 șefi ai acestora care au permis acest lucru și 1 persoană care a instigat. Nu m-aș pronunța asupra probelor fără să citesc motivarea însă cred că există o mare plauzibilitate mai ales că am văzut alte cazuri similare, așadar ce ar trebui să facă Justiția în continuare ? Ar trebui să se ducă la acea bază de date cunoscută popular sub numele de Revisal și să ruleze o interogare care să extragă persoanele care în luna sau imediat după angajarea pe cabinetul demnitarului s-au angajat și la o instituție subordonată. Apoi să verifice dacă aceste persoane au produs ceva pentru acele subordonate sau măcar au semnat condica. Destul de simplu, nu-i așa ? Estimez că în ultimii 7 ani ar rezulta sute numai în administrația centrală. Asta înseamnă că 90% dintre cei care au fost miniștrii în ultimii 7 ani ar trebui condamnați 3 ani cu suspendare, probabil 50% dintre secretarii de stat și un număr de sute x 7 dintre persoanele (funcționari publici) care conduc subordonatele. Cifrele pentru Primării și Consilii Județene sunt evident mai mari. Low hanging fruit, sitting duck, poate că acești oameni nu cunosc aceste concepte dar sigur simt amenințarea și sunt majoritari în instituțiile publice. Am ajuns astfel într-o situație fără ieșire: dacă Justiția este oarbă ar trebui să urmeze acest drum, dacă nu o face înseamnă că i-a căzut năframa și ne face cu ochiul în ideea că noi ar trebui să ne bucurăm pentru că ține cu noi.. Dacă doar se face că lucrează pot oricând oameni cu răbdare să se uite în declarațiile de avere ale consilierilor de cabinet și să facă anchete de presă sau denunțuri penale. Aceste mii de oameni vizați sunt astfel forțați să meargă cu Dragnea atât politic cât și cu puterea lor administrativă în caz de alegeri, și sunt din toate partidele tradiționale, nu numai de la PSD.

Sunt sigur că ideea de a condamna 1/2 dintre parlamentari și de a decapita mii de instituții poate fi pe placul unui număr de oameni dar realitatea este că nu este posibilă. O astfel de problemă sistemică este abordată prin politici publice de prevenție și control nu poate fi abordată retroactiv prin DNA. USR, singurul partid parlamentar care nu ar fi afectat direct nu realizează că prin atitudinea sa adresează un segment demografic deja aflat în opoziție – practic nu câștigă voturi – iar publicul sătul de establishment se va duce către Cioloș care iată, preferă să tacă. Culmea este că dacă Dragnea ar fi fost Prim-ministru am fi avut o guvernare de tip Ponta, pro economie, fără cadouri ne sustenabile și cu câte un baron PSD luat de DNA pentru a face loc apropiaților lui.

Al doilea scop al acestei postări este să mărturisesc că am un sentiment puternic teamă pentru democrația românească. Mă aștept ca foarte curând PM Dăncilă să fie pusă în imposibilitatea de a da OUG-uri – se poate face prin suspendare pentru o perioadă sau prin demitere - chiar dacă rămâne interimar. Președintele poate face asta în urma începerii cercetării penale pentru excursia în Israel sau, după scenariul Radu Vasile,  să constate că aceasta este în imposibilitate de a-și exercita atribuțiile. Prima variantă este o nouă decredibilizate a Parchetului, a doua este ilegală și ne va duce la referendum. Chiar dacă Președintele nu vi fi demis ne vom fi resetat orice urmă de democrație și cei 30 de ani trecuți de la comunism pentru că, să continui cu ce am început. vom fi precum Vestul Sălbatic față de democrația britanică. Și nici nu este sigur că nu câștigă indienii !

marți, 12 iunie 2018

be ready for the gold rush


În Decembrie 2013 anticipam problemele aduse de o eventuală introducere a expirării domeniilor .RO. Distracția a început deja !

image

MCSI s-a hotărât să abandoneze domeniul mcsi.ro utilizând deja de câțiva ani comunicatii.gov.ro Cineva însă a uitat că Organismul Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale – direcție a MCSI și administratorul finanțărilor europene pe zona ITC – folosește doar fonduri.mcsi.ro și astfel practic, deja de 4 zile, aceștia nu mai au site ! Sigur vor rezolva problema însă este perfectă această aplicare  a conceptului de poetic justice !

Revenind la cele anticipate în 2013 aș fi curios și mi-aș dori ca cineva abilitat să evalueze modul în care domeniul mcsi.ro va fi fost cumpărat cu 11 euro de următorul proprietar. Există mii de linkuri către acesta în ani de pagini, inclusiv guvernamentale, cu rating superior.

luni, 11 iunie 2018

Legea securității cibernetice – varianta 2018


După agitația anului 2016 din jurul proiectului de lege propus de MCSI și dedicat securității cibernetice iată că anul 2018 este mai înțelept și reușește să treacă textul prin dezbaterea publică în deplin anonimat. A contat probabil și suprapunerea cu săptămâna ciuntă, când s-au lucrat doar 3 zile între Rusalii și 1 Iunie, dar și faptul că inițiatorul este de această dată MAPN, o instituție mai puțin în atenția opiniei publice. Expunerea de motive și proiectul pot fi găsite aici.

Mărturisesc că nu am mari regrete că am ratat perioada de transmitere a observațiilor, textul coincide în mare măsură cu cele cunoscute pe parcursul anului 2017. La observațiile mele de atunci astăzi am libertatea de a adăuga și o tușă de culoare balcanică fără de care nu am fi noi.


luni, 28 mai 2018

aproape deloc despre GDPR


În avalanșa de emailuri din data de 25 Mai am găsit unul care m-a bucurat și, culmea, nu pare a avea legătură cu GDPR. Sau poate are ? Pasajul relevant este:

Asociația de Plăți Electronice din Romania (APERO) se alătură proiectului Digitax în calitate de Public Endorser. Astfel, membrii APERO (16 bănci, Visa si Mastercard, procesatori și integratori de plăți) vor putea participa în cadrul proiectului fiecare pe domeniul sau de activitate și ariile sale de competență. 

iar emailul este newsletterul trimis de Digitax Online Public Services srl pentru promovarea proiectului digitax. Dacă pe parcursul anului 2017 a existat o oarecare confuzie cu privire la paternitatea APERO față de acest proiect iată că acesta între timp a crescut și nu mai este nevoie, poate merge pe propriile picioare. Este proiectul personal al lui George Anghel cel care este pentru APERO directorul executiv responsabil cu managementul proiectului ghiseul.ro.

sâmbătă, 19 mai 2018

DESI 2018

Este raportul Comisiei Europene cu privire la starea societății informaționale Românești din anul 2017. Dacă este să privesc spre trecut, mă bucură locul 10 în EU cu privire la Open Data și nu pot decât să-mi doresc ca cei care au preluat subiectul să-l crească sau măcar să-l mențină.

Pentru viitor mă bucură mai mult acest pasaj – singurul subiect evidențiat grafic în zona de e-guvernare.

snip_20180519132742

Prin ” În plus, un astfel de sistem ar reduce semnificativ sarcinile administrative, cum ar fi costurile suplimentare suportate în prezent pentru utilizare diferitelor scheme de certificare a semnăturii electronice.” primim practic susținerea CE în fața acuzației că CEI afectează piața privată sau nu este îndeajuns de sigur pentru interacțiunea cu administrația.

vineri, 18 mai 2018

eIDAS #16 - AmCham


Astăzi am avut onoarea de a susține proiectul de lege CEI în fața comitetului IT al AmCham – camera de comerț americană. Am ajuns să am această întâlnire destul de greu, motivat fiind de opinia AmCham cu privire le proiectul de lege făcut de MCSI pentru semnătura electronică. După ani de zile de cereri pentru înființarea poziției de CIO guvernamental, în aceasta, AmCham critică rolul CIO de a stabili modalitățile de autentificare în platformele publice și cere ca această decizie să aparțină MCSI ! (Art.32)

M-am hotărât deci să fiu și eu ofensiv, în definitiv advocacy-ul se poate face în ambele direcții. În ora avută la dispoziție am încercat, folosind această prezentare, să arăt că echivalarea cu semnătura olografă nu este atât de semnificativă cât timp semnătura olografă este mai degrabă un atavism, o tradiție ruptă de societatea tehnologică de astăzi.

UTI fiind membru iar deciziile fiind luate prin consens nu mă aștept la o susținere concretă din partea AmCham, sper însă că m-am asigurat împotriva unei luări de poziție contrare CEI. Am vorbit și despre Legea Arhivelor și beneficiile proiectului pentru documentele electronice însă nu a fost timp și pentru prezentarea pregătită.

Ceață la răscruce


Zilele acestea sunt importante pentru cloud-ul guvernamental, s-a ajuns la momentul unei decizii dificile. Sunt 50 mil euro disponibile unui parteneriat compus din MCSI, AADR și STS.

snip_20180515194858

Așa se împarte ultimul miliard de euro cheltuit de mediul public după calculele Consiliului Concurenței. La fel cum începi o casă construind fundația la fel și evenimentele de viață ar trebui realizate în cloud iar pentru aceasta cloud-ul ar trebui să existe sau măcar să existe specificațiile sale tehnice. După cum am mai povestit proiectul eGOV dedicat evenimentelor de viață este demarat de 2 ani, fără a se baza pe cloud. Toamna trecută brusc cloud-ul a devenit o prioritate la nivel înalt, a fost adus Robert pentru a se ocupa de acesta iar eu am fost întors din drumul spre mediul privat pentru a-l ajuta în acest demers.

miercuri, 16 mai 2018

CIO Conference–lămuriri pe GDPR și cybersecurity


Deși nu mai am o calitate oficială am avut onoarea de a fi invitat la conferința CIO Council 2018 – mulțumesc Yugo !. A fost dedicată zonei de AI și automatizări de procese, subiecte interesante dar poate prea vizionare pentru problemele celor din sală.

CIO Conference 2018 - panel


duminică, 13 mai 2018

Gattaca II

Scriam în primul post despre modul în care interzicerea prelucrării datelor biometrice, genetice și medicale este combătută cu argumente false de către opoziție și totodată o măsură prea brutală – ar trebui ca fiecare industrie/caz să aibă reglementări specifice. La comisia ITC prevederea a fost menținută, la Juridică amendată însă este interesantă relatarea discuțiilor din comisia IT.

În primul rând, surprize – surprize, inițiatorul legii nu s-a prezentat să o susțină după cum este cutuma. Evident acest rol a fost jucat de ANSPDCP care iată cum a răspuns problemelor ridicate:

În continuare domnul președinte Cătălin Drulă a dat cuvântul reprezentanților Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) pentru a-și prezenta punctul de vedere cu privire la opiniile formulate de invitați. Reprezentanții ANSPDCP au precizat că art.9 alin.(4) din Regulamentul (UE) 2016/679 prevede că ”statele membre pot menține sau introduce condiții suplimentare, inclusiv restricții, în ceea ce privește prelucrarea de date genetice, date biometrice sau date privind sănătatea”. Inițiatorii propunerii legislative au propus ca prelucrarea datelor genetice, biometrice sau a datelor privind sănătatea, să fie interzisă numai în scopul realizării unui proces decizional automatizat sau pentru crearea de profiluri cu excepţia prelucrărilor efectuate de către sau sub controlul autorităţilor publice, în limitele puterilor ce le sunt conferite prin lege şi în condiţiile stabilite de legile speciale care reglementează aceste materii, care să prevadă şi garanţii adecvate pentru persoana vizată. Clinicile medicale private funcționează sub controlul Ministerului Sănătății și nu sunt afectate de prevederile legii. Autentificarea cu amprenta a dispozitivelor nu intră sub incidența acestei prevederi. Cu privire la aplicarea de sancțiuni discriminatorii între autoritățile publice și entitățile private, reprezentanții ANSPDCP au precizat că amenzile nu au fost stabilite de ANSPDCP și că este la latitudinea legiuitorului să stabilească cuantumul amenzilor.

Reproșez ANSPDCP faptul că nu a ieșit cu precizările bolduite încă din primul moment al contestării publice. Atunci când avem o societate prea puțin aplecată spre discuții serioase cu privire la mersul cetății a o trimite după ținte false este o irosire contraproductivă.

vineri, 11 mai 2018

Scapă cine poate !


Există un subiect care m-a preocupat constant, care mi-a prilejuit de la mici și nevinovate întrebări publice până la valuri interne și supărări instituționale la adresa mea. Este una dintre rarele ocazii în care nu am o soluție, recunosc dificultatea problemei și nu-mi doresc decât ca aceasta să fie discutată într-un cadru relevant prin nivel și diversitate de reprezentare. În 2016 cumva această discuție am stârnit-o, nu am participat la ea, dar observând evoluția ulterioară cred că atunci nu s-a ajuns la o concluzie. Astăzi însă pare că da !

Astăzi îmi reamintesc de ea două documente aflate în dezbatere publică: transpunerea Directivei NIS și Ghidul Acţiunea 2.3.2 – Asigurarea securității cibernetice a sistemelor TIC și a rețelelor informatice.

Este vorba de securitatea cibernetică. Devine din ce în ce mai importantă, mai complicată, mai pretențioasă tehnologic. La modul general un sistem robust de securitate cibernetică este compus în principal din device-uri specializate care scanează traficul și comportamentul integrate într-un punct de comandă central care detectează obiectiv sau statistic comportamente anormale, atacuri. Acest centru poate seta dinamic device-urile să observe mai atent anumite aspecte și eventual să le blocheze.  Dincolo de această foarte simplistă descriere este important de înțeles că, prin definiție, cybersecurity și privacy sunt antonime. Pentru a evalua traficul echipamentul de securitate trebuie să poată să ajungă la esența acestuia trecând peste diversele modalități de criptare specifice fiecărei aplicații sau măcar să-l recunoască și să-l blocheze. Nu este o noutate, și pe calculatoarele personale programul de antivirus are unul dintre cele mai ridicate nivele de drepturi de acces.

Problema vine din apetența angajaților de a utiliza infrastructura și pentru chestiuni private iar un astfel de device va ajunge să procesez și astfel de trafic. Avem onoarea de a sparge gheața europeană cu cazul Bogdan Bărbulescu vs Angajator de la CEDO. Esența cazului este dreptul angajatorului de a verifica respectarea de către angajat a obligației de a nu utiliza infrastructura pusă la dispoziție în scop personal. În primă instanță angajatorul a câstigat, în Marea Cameră a CEDO s-a decis însă că traficul nu poate fi scanat. Deși aceste device-uri pot ignora sau anonimiza acele date personale care nu sunt relevante pentru natura atacului totuși foarte repede s-ar ajunge la necesitatea de a accesa întreaga comunicare – cele mai evidente sunt cazurile de phishing.


Joaca cu GDPR-ul


În 8 Mai comisia ITC a CDEP a discutat pentru aviz PL-x nr. 232/2018 adică legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr.8/2018 privind reglementarea unor măsuri în domeniul sănătăţii. Anterior următorul articol mi-a atras atenția:

snip_20180511112031


sâmbătă, 5 mai 2018

Gattaca de România


A genetically inferior man assumes the identity of a superior one in order to pursue his lifelong dream of space travel.

Da, anul este 1997 iar filmul este cu Ethan Hawke, Uma Thurman și Jude Law. Un blockbuster care ne învață că voința poate învinge slăbiciunile biologice identificate prin teste și computere. Și că omul trebuie să aibă o șansă în fața acestora, să-și dovedească valoarea. Există însă și celălaltă față a monedei, chiar IMDB notează la plot holes:

The man has a weak heart, and it nearly fails on him. His death would waste the entire mission, but this seems never to bother him.

În termeni actuali este vorba de profilarea genetică și biologică a personajului principal și, se pare, filmul este utopic pentru România întrucât proiectul de lege în completarea GDPR interzice acest lucru. Versiunea scurtă – este un foarte interesant subiect care ar putea genera o dezbatere politică de calitate în parlament, prilej de discursuri memorabile ce invocă percepte filozofice universale …

Nope !

La noi nu merge așa ! Hai să vedem scenariul localizat …


duminică, 15 aprilie 2018

Declarații europene


În ultima perioadă am văzut o mică campanie de presă anti-guvernamentală bazată pe 3 subiecte/declarații ale Comisiei Europene la care România, prin MCSI, nu a achiesat odată cu majoritatea țărilor UE. Pornind de la declarații politice cu titluri click-bait ”infrastructura IT&C a țării noastre se irosește” până la articole de presă care sugerează din start că România ”Întârzie să adere la aceste inițative” toată lumea consideră aderarea implicită fără a se mai obosi să ne explice oportunitatea acesteia.

Voi încerca eu să fac acest efort minimal de a sublinia nuanțele și de a descrie care ar putea fi mizele și consecințele pentru români. Să o luăm în ordinea apariție publice …

luni, 9 aprilie 2018

eGOV


Chiar înainte de Paște am văzut în spațiul public luări de poziție contradictorii față de nou înființatul Comitet de e-Guvernare. Da la ”un pas înainte” – opinia MCSI până la ”artificii și retorică ieftină” – opinia deputatului PNL care conduce comisia ITC a acestui partid, nu pot să nu remarc că toți au dreptate în formă ignorând cu lejeritate fondul problemei.

Să intrăm puțin în istorie cu speranța că cineva o va învăța și nu o va repeta … În ciclul de finanțare 2007-2014 Comisia Europeană a pompat sute de milioane de euro în digitalizarea serviciilor publice românești dar la final a constatat că a ieșit doar o digitalizare a birocrației. Practic cetățenii aveau de pierdut cam același număr de ore pentru a interacționa cu administrația, hârtiile cerute în dosare erau la fel de multe chiar dacă poate că o adeverință era acum tipărită mai rapid. Îmbrățișând conceput european ”once only” – administrația să nu solicite de la cetățeni de mai multe ori aceeași informație, CE s-a întrebat de ce nu funcționează și la noi iar răspunsul, incomplet în opinia mea, a venit ca o constatare că instituțiile publice nu vor sau nu pot să schimbe date între ele. În pregătirea finanțării 2014-2020 CE a cerut garanții că acest lucru nu se va mai întâmpla, garanții materializate în condiționalități ex-ante.

sâmbătă, 7 aprilie 2018

Mărturisesc !

Astăzi dna Gabriela Firea declară:  ”Îmi pare rău să spun acest lucru şi chiar fostul prim-ministru, domnul Mihai Tudose, a recunoscut şi a declarat şi presei că a fost minţit de către unii miniştri, de către unii secretari de stat, intenţionat, care au blocat proiectele, nu doar cu spitalul (metropolitan, n.r.), au blocat proiectele Bucureştiului din motive unele profesionale, altele personale, altele care nu pot fi, pur şi simplu, explicate şi numite"

Mărturisesc că am fost unul dintre cei care au combătut proiectul duamnei de a introduce internet wireless gratuit în mijloacele de transport în comun ! Nu a fost ceva premeditat, pur și simplu îmi veneau idei negative când citeam studiul de fezabilitate. Recunosc însă că prima mea evaluare a fost mai simplă, cu gândul la cetățeni. M-am întrebat pentru ce s-ar înghesui 40 de oameni prin rețeaua autobuzului pe o singură conexiune 4G atunci când fiecare are la dispoziție aceeași capacitate doar pentru el prin operatorul său. Retelele WiFI sunt potrivite acolo unde semnalul mobil este deficitar sau viteza oferită este cel puțin comparabilă cu cea mobilă, într-un autobuz însă nu ar fi fost cazul.

Apoi lucrurile s-au complicat. Studiul de fezabilitate era chitit să transforme RATB în ISP, acesta urmând să cumpere un abonament de date 4G nelimitat la un preț anticipat în jurul sumei de 200 euro / lună pentru fiecare autobuz apoi să ofere internet în regim comercial cu finanțare prin reclamele afișate pe pagina de autentificare în rețea. Am manifestat totuși deschidere întrebând reprezentanții RATB cam câte reclame o să afișeze și ce rată de click / conversie / monetizare prevăd cu speranța că pot completa ad-hoc studiul de fezabilitate. Mărturisesc, nu am făcut altceva decât să chinui niște oameni ale căror semnale non-verbale erau copleșitoare, se zbuciumau între dorința doamnei și evidența argumentelor. Cumva spre final mi-am mai spălat din păcate întrebându-i dacă își asuma plata a 1% din cifra de afaceri a RATB către ANCOM așa cum cere legislația în vigoare de la orice ISP cu turnover peste 100K euro. Nu au avut un răspuns pentru că nu știau de această obligație, s-au dus și nu s-au mai întors.

miercuri, 21 martie 2018

eIDAS #15

Ieri am fost la o nouă ședință a comisiei IT&C a Camerei Deputaților pentru avizul pentru proiectul de lege al Cărții Electronice de Identitate. De această dată am avut multă lume prezentă chiar dacă inițial nu a existat cvorum. Înregistrarea ședinței poate fi ascultată aici, interesante au fost însă și zilele premergătoare acesteia.

IMG_20180320_160336


miercuri, 7 martie 2018

eIDAS #14

Până să apară o poziție din partea guvernului pe tema CEI putem să ne aplecăm spre un subiect înrudit – nodul eIDAS românesc. Am mai scris despre el atunci când am spus că avem mari probleme și nici nu știm despre asta, profit de apariția unei interpelări a d-lui dep PNL Pavel Popescu și a răspunsului ministrului MCSI pentru a deschide măcar superficial acest subiect.

Să descifrăm puțin textele:


marți, 27 februarie 2018

eIDAS #13

Am ajuns la episodul 13, nu avea cum să fie bine … Astăzi ar fi trebuit să fie lămurită legea cărții electronice de identitate, dimineață la ora 9 printr-un aviz al comisiei IT a CDEP urmat la ora 11 de comisia de raport. Să le luăm pe rând, începem cu comisia ITC și o înregistrare audio din lipsa altor mijloace ale organizatorilor. Prezență numeroasă a deputaților, trei ministere (MAI,MDRAP,MCSI) la nivel de subsecretar de stat. Societatea civilă ? Evident asociația furnizorilor de certificate calificate AFSC, eu prin Asociația Romanian Business Accelerator, Radu Mihaiu (fost secretar de stat la MFE în guvernul Cioloș) prin Asociația Reality Check și nu în ultimul rând APERO prin directorul său George Anghel.

După introducerea de rigoare primește cuvântul MAI care afirmă că proiectul de lege este în deplină aliniere cu Regulamentul eIDAS. La min. 4:15 MCSI prin dna subsecretar de stat Carmen Elian primește cuvântul chiar și fără să-l ceară întrucât ședința fusese amânată tocmai pentru a se cunoaște opinia MCSI. A început prin a-și manifesta dezamăgirea că ședința de azi nu a fost amânată încă o dată după cum solicitaseră ieri în scris apoi, foarte important, a declarat că această amânare este necesară ”pentru armonizarea poziției ministerelor cu prevederile regulamentului”, practic declarând că proiectul de lege actual îl încalcă. La min 6:50 MAI intervine și declară că poziția MCSI nu reprezintă poziția guvernului.

marți, 20 februarie 2018

eIDAS #12

Astăzi am fost la ședința comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor a Camerei Deputaților pentru dezbaterea unui aviz asupra legii cărții electronice de identitate. Ședința este publică însă lipsindu-le dotarea tehnică nu pot posta decât această înregistrare audio.

Inițial dl dep. USR Drulă a făcut o recapitulare a traseului legislativ parcurs de această lege. Apoi au primit cuvântul reprezentanții guvernului, în mod remarcabil pe lângă MAI care are rol de inițiator fiind prezenți și reprezentanți ai MFP și MDRAP, aceștia au prezentat oportunitatea de a crește substanțial adopția serviciilor electronice de e-guvernare în urma păstrării formei actuale a proiectului de lege.

Apoi au primit câte 2 minute reprezentanții societății civile prezenți (CpF a ratat evenimentul). De la min 17:15 vorbește reprezentantul AFSC (ca parte a unei echipe de 3), de la 20:10 vorbesc eu urmat la 25:30 de reprezentantul unei asociații pe care mi l-am reamintit ca fiind prezent la numeroase astfel de dezbateri, indiferent de subiect.

Într-un astfel de setup, ca persoană privată, oportunitatea de exprimare este limitată și este esențial să-ți calibrezi accentele în zona de impact maxim nefiind locul unei dezbateri extinse bazată pe argumente punctuale. Iar alegerea trebuie făcută din mers, practic a trebuit să aștept să văd deschiderea AFSC.

Apoi a început dezbaterea propriu-zisă dintre deputații membrii ai comisiei.

sâmbătă, 17 februarie 2018

eIDAS #11–completare

După cum am promis, public segmentele relevante din ședința comisiei pentru administrație din data de 13 februarie. O noutate importantă, comisia IT prin dl dep Drulă a reușit să i se repartizeze proiectul de lege pentru Aviz, discuția va fi în 20 februarie, probabil fără a fi înregistrată și publicată din lipsă de mijloace tehnice.

Avem deci:


joi, 15 februarie 2018

eIDAS #11

După bătălia intra-guvernamentală iată că legea Cărții Electronice de Identitate și-a parcurs mare parte din drumul în parlament trecând cu brio prin Senat și ajungând pentru raport în Comisia de Administrație din Camera Deputaților. În această etapă sunt discutate amendamentele propuse de deputați sau preluate de aceștia din societate civilă. În prima ședință, din 6 februarie, nu s-a mai ajuns la amendamente din lipsă de cvorum însă asociația furnizorilor comerciali AFSC a apucat să-și susțină cauza. Iată întregul segment:


duminică, 4 februarie 2018

au revoir !

Orice om are limite, inclusiv în privința competenței. Eu mi-am atins-o pe a mea cu ocazia ultimei schimbări a garniturii guvernamentale și, ca o consecință, am părăsit Palatul Victoria.

După aproape 5 ani pot spune că am văzut îndeajuns de multe pentru a-mi dori acum să mă întorc la bază, să aprofundez acele subiecte mai simple dar cu impact direct asupra oamenilor.

Mă simt în continuare interesat de proiectele mele și de cei cu care am lucrat. Le voi fi aproape în tot ceea-ce vor face.

duminică, 28 ianuarie 2018

eIDAS #10


Prea tentantă această cifră rotundă pentru a mă putea abține … O voi onora cu mâzgăleala de mai jos urmată de câteva explicații despre cum noi lenevim în gară trenul nostru fiind de mult plecat.

comparatie


sâmbătă, 13 ianuarie 2018

eIDAS #9


N-am mai scris de 2 luni pe acest subiect cu toate că, încetișor, s-au mai întâmplat lucruri. Să începem însă cu ce nu s-a întâmplat, proiectul început de dl. deputat Drulă în Camera Deputaților s-a disipat anonim, deși înțeleg că a fost produs un draft de proiect de lege acesta nu a mai ajuns la instituțiile participante și nici nu a fost introdus în circuitul parlamentar.

Însă MCSI a publicat pe site proiectul său de lege sub titulatura ” LEGE privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice ”, o versiune în care a renunțat la două dintre cele trei mari probleme pe care instituții publice i le-au semnalat în corespondența anterioară. Rămâne Art.45-2, un exemplu foarte interesant de ”tehnică legislativă” care merită studiat în detaliu.

duminică, 7 ianuarie 2018

2017


Uff, am scăpat de 2017 ! Un an prost, un an pierdut. Cel mai bun lucru pe care-l pot spune despre el este că ne-a învățat câteva lecții, dintre acelea care diferențiază teoria democrației de practicarea ei. Cea mai generală lecție este că nu tot ce nu este interzis, chiar permis, este și oportun sau recomandabil.

În Ianuarie 20+ de oameni care compuneau guvernul s-au amăgit că nu este răspunderea lor când au adoptat OG13 sub pretextul disciplinei de partid și a promisiunilor anterioare din interiorul acestuia. Ulterior, în special pentru P-m Grindeanu, răspunderea personală și abuzul suferit au devenit evidente culminând cu injusta acuzație de incompetență pentru un P-m și un guvern care nu au contrazis cu nimic indicațiile primite. Este imposibil să găsești o persoană clinic sănătoasă care să suporte un astfel de tratament, o lecție istorică sper învățată. Iar dacă astăzi este evident că premierul trebuie să fie și leaderul coaliției de guvernare atât timp cât există prevederi legale cu privire la condițiile pentru a deveni premier acestea vor trebui să fie aplicate și în interiorul partidelor. Este unul dintre exemplele prin care, pe ușa din dos, se intervine în viața politică. Un alt exemplu, mult mai recent este cazul Zgonea  vs Dobrică care, pentru cine analizează are consecințe interesante. Pe scurt,  Ionela Dobrică a fost numită Președinte AADR în urma unei mite de 15.000 euro plătite de tatăl ei lui Zgonea. Acesta, în calitatea de leader PSD i-a cerut ministrului MCSI această numire. Îmi amintesc prima întâlnire cu Ionela Dobrică la AADR, după formulele de politețe nu a mai scos nici un cuvânt, discuția fiind susținută de Delia Popescu. Am apreciat acest lucru, există multe alte exemple în care cei astfel numiți au o influență distructivă asupra organizației. Deci AADR-ul nu a avut un prejudiciu real. În justiție a ajuns modalitatea de numire cu Zgonea acuzat de trafic de influență dar fără ministrul MCSI – cel care a semnat numirea. De ce ? Probabil pentru că fiind o numire politică – pe baza încrederii – ministrului nu i se poate reproșa executarea unui ordin de la partid. Și așa constatăm că acest dosar este despre activitatea internă a unui partid, despre modalitatea în care acesta își ia deciziile. Că sunt pe bază de mită, de contribuție la campania electorală, de vechime sau de favoruri sexuale mă întreb dacă pe viitor ne putem aștepta ca aceste decizii să fie cenzurate în justiție în loc de forurile statutare de partid. Un subiect de interes pentru cei cu o perspectivă temporală mai largă, aceia care se preocupă de forma societății noastre o generație în viitor.

marți, 2 ianuarie 2018

Istoria ne învață


Din mai multe motive am rămas în urmă cu postare subiectelor ce mi le-am propus pentru acest sfârșit de an. Voi începe cu unul care joacă rolul unui argument pentru un post ulterior.

Pentru mine principalul subiect al anului 2017 a fost cel al documentelor electronice ca bază a sistemelor de e-guvernare. Am descris pe larg evoluțiile de peste an, acum aș vrea să mă întorc la păcatul originar. Puțină lume își amintește că, până în 2010, nu a fost nevoie ca declarațiile să fie semnate cu certificate calificate. Se foloseau certificate simple, emise de stat prin strămoșul AADR în cadrul Sistemului Electronic Național.