ANI + CEI = fault în Parlament (eIDAS #70 bis)

Scriam în 25 Ianuarie un articol cu titlul „Declarațiile ANI - diavolul se ascunde în detalii” în care semnalam un viciu grav în legea de funcționare a ANI, respective în prevederile cu privire la modul de depunere a declarațiilor de integritate.

Arătam atunci că există două etape. Până la 1 Ianuarie 2024 declarațiile se pot depune electronic sau fizic sub semnătură olografă, după această data doar semnate cu certificate calificate.

Întrucât certificatul MAI din Cartea Electronică de Identitate este echivalat prin lege, doar pentru relația cu instituțiile publice, cu o semnătură olografă el poate fi folosit pentru semnarea declarației atâta timp cât aceasta poate fi semnată olograf.

Când declarațiile nu mai pot fi semnate olograf nu mai poate fi folosită nici CEI, sunt valabile doar modalitățile prevăzute expres de text, respective certificatele calificate.

⛔ Desigur este absurd să nu poți folosi CEI pentru depunerea acestor declarații.

Articolul meu a avut ceva tracțiune, ideea mea a coincis cea a unor senatori care au depus un amendament care introducea CEI ca mijloc alături de certificatele calificate.

⚠ ANI a trimis o adresă oficială către Senat în care a declarat că susține respectivul amendament. ✔

⚠Comisia de Raport, cea Juridică, a respins amendamentul. ❌

Senatul a votat textul fără amendament cu voturile PSD, PNL, AUR, UDMR.

Eu unul nu văd o explicație, majoritatea parlamentară ar fi trebuit să susțină interesul ANI si al MAI cu privire la CEI. Dacă aveți o opinie, o aștept cu interes în comentarii.

Despre CEI la radio

La cald, o mică selecție dintre declarațiile d-lui Cătălin Giulescu din emisiunea moderată de Radu Puchiu si Marian Hurducaș.

A fost stabilit furnizorul pentru cele 9 milioane de cipuri după o procedură fără contestații.

CIP-ul din CEI este complet accesibil wireless.

Nu va fi permisă folosirea cipului prin inserarea de date sau aplicații ale altor entități, cererea a fost mare dar securitatea ar fi slăbită.

MAI are baza legală și va deveni furnizor de identitate digitală dematerializată. (sub formă software, fără CIP hardware). Ceva similar cu viitorul portofel digital european. Totuși nu există la nivel guvernamental o viziune și un dialog cu privire la identitatea digitală.

Versiunea de CEI emisă ca pilot în Cluj are unele hibe tehnice, mai ales ca înlocuitor al cardului de sănătate, o lecție învățată și corectată în viitoarea versiune din vară.

În curând vor fi inițiate consultări publice în privința scenariilor de utilizare electronică a CEI. O entitate care va solicita CEI va trebui să fie abilitată legal/aprobată sau să solicite posesorului să-și introducă pinul. În cadrul acestor scenarii vor fi schimbate doar datele necesare spre deosebire de azi când prin copie xerox se copiază/păstrează tot ce este scris pe CI.

În procedura de identificare video la distanță este necesară o interoperabilitate cu MAI, care nu este încă disponibilă pentru CEI. Cum CEI va avea mult mai multe măsuri de securitate vizuale rezultă că, cu atât mai mult, această interoperabilitate cu MAI este imperativă pentru actualele CI și cum ea nu există, practic putem deduce că procedura actuală imaginată de ADR nu este sigură.

Familia tradițională

 Există în Parlament un proiect de lege inițiat de noul Minister al Familiei, cumva tipic pentru modul păgubos caracteristic politicii publice românești.

Legea – L8/2023 – se ocupă cu organizarea activității de prevenire a separării copilului de familie. Definește riscuri și vulnerabilități în acest sens, instaurează autoritatea noului Minister al Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse asupra domeniului și a ANPDCA.

Reamintesc că acest minister este o noutate, a fost desprins din Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

HG cloud în M.O.

După o așteptare de 10 zile avem în M.O. 118 HG-ul aferent platformei de Cloud. Înțeleg că iarăși a fost o problemă tehnică, nu lipsă de coordonare și presiuni post-factum.

Una peste alta, avem noutăți bune, rele și ridicole.

Politica ADR

A fost finalizată reașezarea politică la Autoritatea pentru Digitalizarea României ieri, prin schimbarea Secretarului General. 

Avem astfel:

dl. Dragoș Vlad – Președinte, din partea PSD dar fără funcții politice în partid.

dl. Dragoș Tohănean – Vicepreședinte, Președinte TSD Mun. Brașov, înțeleg că are atribuții tehnice. Numit în vara 2022.

dl Andrei Niculae – Vicepreședinte, înțeleg că din partea PNL, cu un CV absolut remarcabil. Numit între Crăciun și Revelion.

dl. Dragos-Cosmin Niculescu – Secretar General, fost președinte AADR din partea PSD în ultima parte a anului 2019.

O construcție politică clasică, care alocă 100% instituția către PSD.

Panel Gala Regista

 Și pentru cei care preferă să citească, un mic extras din Live-ul de ieri.

Unicii salarizării unice

Astăzi avem la Senat Legea de aprobare a OUG 172/2022, va fi aprobată fără stres, ne rămâne doar să remarcăm momentul istoric în care venitul unui angajat public devine complet impredictibil, în pixul unui ministru și fără control parlamentar.

Pe scurt, Legea salarizării unice este din nou modificată în privința salarizării persoanelor implicate în gestionarea fondurilor europene. Până astăzi acestea aveau un spor de până la 50% din salariu.

Aplicarea unui procent păstrează o doză de justețe plecând de la presupunerea că salariul de bază este proporțional cu calificările și sarcinile respectivei persoane. Este un mecanism proporțional care este aplicabil la nivelul instituției fără a crea discriminări între angajații acesteia.

Noua abordare nu este nouă, a mai fost încercată și cu salarizarea DNSC dar au renunțat ulterior.

Nu se mai aplică un procent la salariul de bază ci poate fi fixată o sumă, arbitrar, pentru o persoană care are un anume rol de expert într-un proiect. Finanțatorul va aproba un anume tarif orar pentru un anume fel de expert, care va fi plătit angajatului public dincolo de salariul acestuia.

Inflație de clouduri

Un comunicat de presă și câteva întrebări, grele, de pus.