sâmbătă, 31 decembrie 2011

Revista lunii Decembrie

Am ramas dator cu evenimentele lunii Decembrie, voi face un artificiu tehnic pentru a aloca aceasta postare acestei luni. Sa vedem cam ce s-a intamplat …

Am fost la concertul Nana Mouskouri. Iarasi probleme cu sonorizarea, am ajuns la concluzia ca sunt inevitabile atata timp cat pentru concert Sala Palatului este inchiriata doar 24 de ore – sunt obligati sa faca reglajele din mers.

2011-12-04 22.16.43

Dupa cum se vede scenografia a fost minima. Playlistul a fost oarecum neinspirat, nu stiu cati cunosteau cantecele vedetei in limba germana … Vocea purta suferinta anilor insa nu intr-atat incat sa nu conecteze publicul in nostalgia tineretilor. O seara placuta!

La inceputul lunii am oficializat dezamagirea numita Inga Media si patronii ei. Mai multe informatii intr-un post dedicat subiectului.

Am raspuns cu placere invitatiei celor de la Monopoly pentru petrecerea traditionala. Anul acesta au crescut nivelul entertainmentului, mai jos aveti o imagine cu trupa Vita-de-vie.

2011-12-21 23.50.44

Din pacate a existat in aer o tensiune inevitabila prin prisma framantarilor prin care trece aceasta companie. Fractura de la nivelul top managementului /actionariatului, spargerea echipei in doua, lipsa membrilor CA, au influentat puternic subiectele discutiilor.

A nu se intelege ca Decembrie a fost o luna moarta. Dimpotriva, pe parcursul ei am lucrat la un proiect ce ar trebui sa limpezeasca substantial perspectiva de afaceri a urmatorilor trei ani.

PC180055

A avenit si Craciunul …

PC240009 … desigur ca Simona a avut de departe cel mai mare entuziasm … A facut pregatirile, chiar a cumparat si bradul ! A cantat, ne-a veselit si a compensat lipsa mea de energie. Apropo, chiar daca anul acesta nu ne-am omorat cu mesajele de felicitare nu inseamna ca nu ne-am gandit la voi !

Pentru Revelion iarasi m-am pus contra si iarasi a iesit dupa cum a vrut Simona … Pornisem cu o masa intima

PC310007

dar au venit colindatorii, vecinii,

P1010030

si ne-am intins pana dimineata. Ca orice lucru neplanificat a iesit foarte bine si a fost foarte frumos.

miercuri, 30 noiembrie 2011

CAEN 7312

Pentru cine nu stie acesta este codul pentru “Servicii de reprezentare media ” si incepand cu acesta luna se regaseste in obiectul ANSE de activitate. Este putin mai devreme decat m-am asteptat , planuiam sa execut acest demers undeva la inceputul anului viitor in contextul noului proiect ANSE dar ultimele luni m-au fortat sa grabesc acest pas.

Dupa cum poate va amintiti in vara anuntam plecarea Simonei de la Euromedia. A devenit angajata ANSE si impreuna cu o noua colega (pe stilul si calibrul Simonei) am creeat, zic eu, o redutabila echipa de vanzari. Aceasta echipa a inceput sa promoveze serviciile Inga catre agentii dar in special catre clientii directi. Profit de ocazie sa le multumesc public fostilor colegi, astazi in agentii, care au primit-o foarte frumos pe Simona chiar in conditiile in care relatia lor cu Inga nu era chiar perfecta.

Rezultatele au fost foarte bune in opinia mea, o medie de 5-6 clienti noi adusi in fiecare luna, contacte reusite cu mari clienti. Pacat insa ca nu au avut si o adaptare reusita la stilul de lucru al echipei Inga, mult prea departe de cel al nostru. Dezacordul a devenit evident atunci cand am constatat lipsa unei comuniuni intre mine si Boris in privinta principiilor ce ar trebui sa duca la bune practici de management si disciplina financiara. Astfel, ca o solutie pentru aceste probleme, iata ca astazi ne detasam  usor de Inga inainte de a avea in functiune noul proiect ANSE. Vom ramane pe cat posibil si reprezentanti ai Inga pe piata (insa interpunandu-ne pentru mai mult control in fluxul financiar) deoarece simtim ca exista o buna posibilitate de colaborare acum cand ne stim mai bine plusurile si minusurile reciproce.

Pacat ca nu am reusit o sincronizare mai buna, la anul vom veni cu un nou concept , unic dupa stiinta mea , dedicat companiilor OOH de mica si medie dimensiune. Pana atunci ne vom dedica intreaga atentie  noua si pe partenerii nostrii de afaceri astfel incat sa ne pastram, sper eu, buna reputatie.

Mandrie

Am doua subiecte care s-au nascut greu si cu multa munca … Sa incep cu realizarea acestei veri:

PB280019

Dupa 4 luni de santier de reabilitare iata ce am reusit ! Am avut nesansa sa fiu nevoit sa sustin managementul acestui proiect, incepand cu relatia cu ceilalti proprietari, cu vecinii, cu constructorul, o activitate de care eram complet strain. Am avut insa noroc de oameni de calitate care au contribuit la o lucrare de calitate. La KPI am iesit bine cu doar 10% depasire de buget si 60 de zile intarziere. Invatatura trasa este ca astazi exista o solutie tehnica moderna pentru orice problema cu conditia sa poti plati pretul. Am folosit termosistem BaumitDuo, decorativa Kema si produse specifice Sika. In toate cazurile am gasit oameni in conducerea acestor firme care si-au oferit benevol expertiza. Oricine are nevoie il voi indruma cu incredere catre constructorul care a facut lucrarea.

Pacat insa ca aceasta activitate este incompatibila mental cu creatia in domeniul IT. Timp de 4 luni mi-a fost practic imposibil sa creez ceva nou … exista insa si aici noutati ce vor face subiectul postarii urmatoare.

duminică, 20 noiembrie 2011

Lumini pe cer, nimic pe pamant

Contrar pararii cum ca ei vor cu ale lor si ne lasa pe noi cu ale noastre, partidele politice , in acest caz PNL, isi doresc stimularea spiritului civic cetatenesc. Regulat PNL sponsorizeaza actiuni civice oferind “muschii sai” unor cauze total apolitice.

A 3-a Duminica din Noiembrie este declarata de catre ONU ca fiind ziua victimelor accidentelor rutiere. Este o problema serioasa a societatii moderne, o drama pentru multe mii dintre concetatenii nostrii. Un subiect pe care l-am considerat in cadrul PNL Sector 4 ca fiind relevant si pe care organizatia de tineret l-a preluat din punct de vedere organizatoric. A se intelege ca un partid are competenta necesara de a face documentatia necesara unei manifestari publice legale, are o cunoastere a furnizorilor de echipamente audio si video si are mai ales un corp sudat de oameni dispusi sa asigure destul de dificila organizare a unui eveniment de amploare.

De acest aparat organizatoric a beneficita Asociatia Victimelor Rutiere precum si SMURD / Politia Rutiera ce au avut puse la dispozitie un cadru pentru a-si promova activitatea si a educa populatia – o sarcina esentiala, din punctul meu de vedere, pentru aceste institutii. Insa adevaratii beneficiari ar fi trebuit sa fie cei ce au pierdut pe cineva drag intr-un astfel de accident, un prilej de comemorare a acestuia.

PB200020

Nu stiu cine a fost tanarul Iorgu dar stiu ca a fost iubit de prietenii sai. Poate ca au mai fost amintite alte cateva victime prin tricouri imprimate cu poze ale acestora. Insa nimic mai mult ! O actiune cu 2000 de participanti dintre care poate 50 erau cu adevarat acolo in memoria unei victime anume. Finalul actiunii a fost gandit ca o foarte frumoasa imagine a unor lampioane ce se ridica spre cer, cate unul pentru fiecare victima din ultimul an. Am fi vrut ca pentru fiecare prietenii sai sa-i scrie numele si sa-i trimta o lumina in cer.

lampioane lansate spre cer

Nu a fost sa fie asa, prietenii nu au venit ! Zau daca pot sa inteleg ce-l mai misca pe romanul mediu … Inafara de faptul ca sefiul filialei a spus cateva cuvinte in rand cu cei de la politie, smurd, etc nu a fost nimic politic in aceasta actiune. Oare ce-l mai misca emotional pe cetateanul roman ?

Revista saptamanii

Am inceput saptamana onorand o invitatie la un concert Emma Shapplin. Nu stiam cine este respectiva si nu am nici un regret pentru asta. Respectiva este o fatuca self-made cu pretentii de cantaret absolvent al unei scoli populare de arta. Cumva a intrat sub aripa unui management profesionist si s-a ales cu un spectacol flamboiant si plictisitor. O foarte buna cronica o gasiti aici. Ceeace m-a pierdut chiar de la inceputul spectacolului a fost sonorizarea, cred ca o imprumutase de la un manelist de succes. Aceasi “calitate” Hi-Fi, cu o groaznica compresie a dinamicii si alterari ale timbrului. Totul aplicat otova, pana si un biet clopotel ajungand sa sune aiurea, de pian ce sa mai vorbim. Nu stiu cata voce are live dar de obicei se recurge la astfel de sonorizari atunci cand suferinta este mare … Piesele – pe acelasi calapod -  o insiruire de artificii accepatbile singular dar datatoare de o mare plictisela 90 de minute. Publicul a aplaudat politicos si a primit un bis nesolicitat.

Marti pur si simplu n-am putut traversa cu masina Piata Unirii la ora 18 . Am mers pe jos pana la Sala Dalles si in drum am dat peste un gest foarte frumos surprins in aceasta poza:

2011-11-15 20.25.51

Miercuri am finalizat oficial santierul , 100 de zile intarziere ! Voi dedica un post special acestei aventuri.

Vineri a fost o zi foarte trista. A fost ziua cand am materializat decizii de business perfect justificate rational dar cu un puternic cost emotional. A fost finalul unui proces treptat care  va avea o viitoare postare, una dintre cele mai dificil de scris.

Duminica am fost cu ocazia zilei internationale a victimelor accidentelor rutiere la o actiune PNL reusita dar care ni-a prilejuit unele intrebari despre felul de a fi al romanilor. Detaliez imediat intr-un post separat.

marți, 8 noiembrie 2011

Revista saptamanii

Incep cu un un interviu in Adevarul a lui Andrei Plesu despre activitatea sa de ministru de externe. Iata un citat:

Am mai spus-o: având de a face, de-a lungul a doi ani, cu mai toţi liderii importanţi ai lumii, am ajuns la concluzia că mi se oferă dovada existenţei lui Dumnezeu. Fiindcă arareori anvergura reală a acestor lideri era pe măsura sarcinilor lor. Astfel încât am ajuns să cred că, de vreme ce, cu „administratorii" ei de-acum, lumea pare, totuşi, să funcţioneze, meritul e al Providenţei....

Ciudata egalitatea providenta = Dumnezeu dar sunt pe deplin in acord cu aceasta constatare pe care o impartasesc, desigur aplicata la cercul de cunostiinte personal.

In ultima perioada mi-au ajuns la urechi mai multe “planuri de guvernare” atat ale puterii cat si opozitiei. Este deprimant cum nici unul nu poate trece granita de la teorie spre practica. Ma refer la partea de informatizare a administratiei publice ce este abordata de toti intr-un mod teoretic (sa nu zic aerian). Parca autorii au o lista de cuvinte ce trebuiesc neaparat utilizate si un dispret fata de ideile ce ar trebui purtate de acestea. Practica politica romaneasca se bazeaza doar pe urmatoarea argumentatie: noi suntem baieti destepti si cultivati (recte putem lega doua vorbe coerent) si vrem numai bine, aveti incredere in noi ca o sa-l facem. Eu cred ca romanii s-au saturat sa mearga pe incredere dobandita emotional si ca vor dorii din ce in ce mai mult sa auda o lunga lista de fapte mici dar concrete ca angajament politic. Pentru opozitie este mai dificil deoarece nu are acces la realitatile prezente din administratie totusi nu face nici un efort in aceasta directie preferend vorbe mari si goale. Puterea ar putea sa o faca dar cred ca nu vrea sa rupa pisica numarului de bugetari, exista o simbioza intre clasa politica si bugetari care dreneaza munca si productia celor din mediul privat.

Am stabilit data si locatia nuntii in proportie de 95%. Ca pregatire psihologica le propun viitorilor participanti sa vizioneze execelntul film Midnight in Paris, daca se poate intr-o sala de cinema.

duminică, 30 octombrie 2011

Norocul si-l face omul …

Cu doua luni in urma Vlad Ruta a castigat licitatia Metrorex si spatiile aferente printr-o oferta zdrobitoare financiar. Prima explicatie ar putea veni din capacitatea sa de a avea finantare care-i permite sa mearga in pierdere un an sau doi.

Iata insa ca aseara telespectatorii TVR au putut observa ca are si “noroc”.  Emisiunea “Intrecerea Anilor” a avut un moment de 5 minute de streetdance ce s-a desfasurat pe peronul statiei Unirea I, peron decorat masiv cu reclama CEL.ro

Un astfel de noroc il poate avea doar un om, niciodata o companie – cu atat mai putin o multinationala. Nu ma mira ca in toate cazurile marilor companii ooh cumparate de fonduri de investitii sau multinationale acestea nu au putut tine pasul … Prietenia cu TVR va aduce jurnalul TVR Info in metrou, un pas inaintea Monopoly chiar daca nu se pune problema de concurenta intre ele.

vineri, 28 octombrie 2011

banii, ochiul dracului

Saptamana aceasta ANI a pus tunurile pe doi membrii PNL. Unul este Geani, presedintele PNL Sector 4, care ne-a explicat ca este un atac politic, ca dosarul este injust analizat, etc. Nerelevant pentru mine atata timp cat exista prezumtia de nevinovatie si va avea dreptul de a se apara in justitie. O mentiune totusi pentru faptul ca ANI in comunicatul de presa la nominalizat ca Presedinte PNL sector 4 si nu a folosit functia care i-a atras cercetarea, cea de consilier local – intradevar o nuanta politica nenecesara. Din punctul meu de vedere este cert ca manipuleaza “bani negrii” in interesul partidului, daca ANI arata ca i-a crescut averea in mod nejustificat inseamna, in cel mai bun caz,  ca si-a oprit o parte din acesti bani produsi ilegal de altii iar in cel mai banal caz ca i-a produs singur.

Mult mai dezamagit si surprins am fost de Mircea Diaconu, parlamentar si director la Notara. Aflu ca acesta a manarit un concurs ca sa-si adaposteasca nevasta de problemele aduse de inaintarea in varsta. Sunt dezamagit pentru ca acesta, in perioada cand aparea des la televizor, parea ca spune ceeace gandeste si ca are principii morale sanatoase ce se vede ca au rezistat pana la o proba atat de marunta. Nu cred ca avea o presiune materiala, veniturile sale de la parlament suplinesc cu mult leafa de regizor a nevestei. Ar fi trebuit sa se gandeasca ca, chiar daca asemenea aranjamente probabil ca se intampla frecvent in lumea lor , calitatea de parlamentar ii creeaza obligatii si riscuri de a fi devoalat. Pana la urma oricine pricepe ca un proaspat absolvent de regie nu se poate angaja direct la unul dintre cele mai importante teatre bucurestene, poate ca exista alti regizori care se antreneaza de ani buni prin provincie sau cine stie pe unde …. pacat, mare pacat !

luni, 10 octombrie 2011

Gigi Amoroso la teatrul Masca

Aseara am ajuns printr-o conjunctura sa vedem acest spectacol – Gigi Amoroso – declarat ca fiind un cabaret tragico-comic la teatrul Masca. Trebuie stabilit mai inati contextul: Teatrul Masca este in amintirea mea ca unul din primele teatre private din Romania cu spectacole in aer liber iar Dl Malaimare m-a speriat rau cand eram copil in sala atelier de la Teatrul National. Asa ca am primit cu curiozitate invitatiile si iata ce am gasit…. Tearul Masca are astazi un sediu construit postrevolutionar, o cladire bine gandita si utilata, bravo lor ! Am descoperit ca joaca simultan 5-6 productii , au o trupa destul de numeroasa si par sa fi trecut de mult de epoca improvizatiilor.

Sa vorbim insa despre spectacol …. sa o luam metodic. Nu am avut nici o senzatie de compromis. O sala corecta, costume adecvate (cu o singura exceptie – barbati imbracati in ingeri de un mare ridicol), trupa numeroasa (urasc productiile cu 2 actori) miscare scenica si coregrafie ce urmareau la virgula canoanele genului. Problema de baza este insa tocmai genul … intr-un musical in opinia mea trebuie sa ai minim 1-2 voci profesioniste in ale cantatului urmand ca restul sa fie de un nivel acceptabil. Aici nu este cazul, nu am auzit nici o voce care sa ma impresioneze iar de cateva ori chiar am simtit cum mi se stafidesc urechile … Uramarind emisiuni precum Vocea Romaniei constatam ca exista amatori cu voci superbe, cu multe clase peste ce am auzit aseara, cred ca ar trebui sa coopteze cativa dintre acestia in astfel de spectacole (mai ales ca am impresia ca nu este singura productie de tip musical). Am o mentiune speciala pentru pianist, cel care folosind o orga electronica a sustinut cea mai mare parte a coloanei sonore.

In concluzie, nu-mi pare rau ca am fost, nu as fi pierdut nimic daca stateam acasa.

duminică, 9 octombrie 2011

Revista saptamanii

N-am mai scris de mult si trebuie sa-mi intru in mana asa ca voi face un exercitiu … bat putin campii pe tema ultimelor evenimente …

Nokia a plecat de la Cluj. Ca ii merge prost si urma sa se restranga nu este o noutate, personal mai cunosc o singura persoana cu un telefon al acestui brand. De ce Cluj ? Poate pentru ceeace se producea acolo, poate pentru ca era cea mai ieftina relocare … Dar nu asta este important, firmele vin si pleaca in mod natural. Socanta a fost reactia D-lui Hossu de la sindicate care gaseste taria sa afirme ca un angajat care a muncit 4 ani (vechimea fabricii) trebuie sa primeasca 5 ani de salarii compensatorii daca aceasta se inchide !

Recomand spre lecturare acest articol. Este foarte bine scris si in general sunt de acord cu el. Oarecum la subiect as veni cu parerea mea despre invocata solidaritate… Sunt solidar cu cineva care are ghinion: un cutremur, o epidemie, etc. Nu vreau sa fiu solidar cu cineva care si-a facut-o cu mana lui. Strict la problema greceasca inca nu am reusit sa-mi dau seama daca , lasand la o parte dobanzi si returnari de credite, bugetul grec este echilibrat adica cat strang le este de ajuns pentru nevoile curente. Daca nu se intampla asta nu este cazul sa continuam discutia. Nici in Romania astazi acest lucru nu se intampla de aceea agreez introducerea in constitutie a deficitului zero.

vineri, 23 septembrie 2011

Asociatia Romana de Publicitate Exterioara

Pe nesimtite a aparut Asociatia Romana de Publicitate Exterioara, cred ca este a 3-a sau a 4-a tentativa in istoria panotajului romanesc. Fiecare dintre organizatiile anterioare  si-a avut propria motivatie si a decedat defacto relativ repede.

image

Versiunea curenta se taraganeaza de la inceputul anului trecut. A fost facuta de catre doar trei mari firme: EPA, News, Affichage fara a se face eforturi de a atrage si alti jucatori de pe piata. Aceasta abordare a  permis pe de o parte evitarea discutiilor interminabile ce au blocat din fasa mult mai populatele asociatii anterioare dar pe de alta parte ii distruge reprezentativitatea. De altfel inca din start prin afirmatia: “Asociatia Romana de Publicitate Exterioara ROAA este singura asociatie de pe teritoriul Romaniei care are drept scop reprezentarea industriei romanesti de publicitate exterioara” care este o minciuna ( APPD a fost infiintata in 2009) apare o umbra de indoiala asupra bunelor intentii.

Mai interesant este ca lipsesc doua firme importante: Clear Channel care prin nume cel putin ar fi trebuit sa fie primus inter pares si a carei lipsa pare sa confirme atagonismul dintre ea si acest grup manifestat  in ultimul an prin manevre lobistice de interzicere a mesh-urilor si schimbare a regulamentelor. O alta lipsa este , ne place sau nu, cea a lui Vlad Ruta care odata cu castigarea Metrorex practic controleaza cel mai important canal media ooh.

Citind cu atentie site-ul asociatiei gasim listate cateva obiective firesti. Implicarea in reglementarea legala a acestei activitati dar si ”dezvoltarea şi promovarea standardelor de calitate de comun acord recunoscute de toţi membrii Asociaţiei, dar şi facilitarea schimbului de experienţă în domeniu între membrii săi. Toate acestea au ca scop îmbunătăţirea eficienţei individuale, a capacităţii de adaptare la schimbările pieţei şi concurenţa cu alte medii complementare, şi nu în ultimul rând asigurarea celor mai bune servicii. De asemenea, Asociaţia îşi propune să dezvolte, promoveze şi protejeze interesele membrilor săi prin activităţi de relaţii publice desfăşurate atât cu clienţii, dar şi cu autorităţile publice sau consumatorii, pe plan intern şi internaţional”. Avand in vedere pozitia dominanta pe piata a acestui grup de firme si intentia de a conlucra inclusiv in relatiile cu clientii este interesant de vazut daca pe viitor nu vor face obiectul unei investigatii a Consiliului Concurentei.

In opinia mea nu exista o crestere viitoare a acestei organizatii. Isi vor sustine reprezentativitatea in fata celor dispusi sa o accepte si vor incerca sa-si promoveze interesele trilaterale folosind-o ca tampon si protectie. M-as mira foarte tare sa mai adere vreo firma de calibru. M-as bucura insa ca aceasta sa fie prima initiativa care sa-si atinga scopul declarat, acela de a promova impartial aceasta industrie.

Mai jos de atat nu se poate !

Am ajuns si cacanar …

P9210023

duminică, 18 septembrie 2011

Zarurile au fost aruncate ! (Pro version)

Dupa cum am promis aveti mai jos cateva imagini luate de un fotograf profesionist. Va scutesc de compozitiile in photoshop cu ingerasi si inimioare … dar va ofer in schimb cateva comentarii.

IMG_1662

Actiunea s-a derulat in parcul orasului, in foisorul pentru fanfara. In Blaj alesii locali dau mult mai mare atentie unui astfel de eveniment (comparat cu banda rulanta din Bucuresti) si iti ofera posibilitatea alegerii locului ei ocupandu-se de organizare (sonorizare, mobilare, pahare, etc). Totul gratuit. Pe cale de consecinta intotdeauna oficiaza primarul sau viceprimarul (in poza) – o buna oportunitate pentru ei de a interactiona cu alegatorii (bravo, asa se face politica corect!)

IMG_1709

Ceremonia propriu-zisa a fost la fel de subtire ca peste tot … Simona mi-a spart urechea cand a spus DA dar apoi spre uimirea mea s-a tinut bine fara prea multe emotii. Au fost prezenti doar numerosii unchi si matuse din partea ei , unul dintre motivele pentru care am organizat actiunea in Blaj. Astfel ne-au vazut intr-un cadru oficial, am marcat momentul si am scazut presiunea asupra lor pentru ceremonia religioasa ce va fi la Bucuresti.

Din respect pentru munca fotografei am acceptat intr-o oarecare masura sa stau “la poza” dupa cum ii dicta ei simtul artistic (sau rutina). Noroc ca avea la dispozitie un spatiu divers, aici eram pe un pod peste o fantana cu pesti exotici. Din fericie tot ea a tinut si socoteala astfel incat sa nu ramana nimeni fara poza cu maimuta …

IMG_1718

joi, 8 septembrie 2011

Concurs

Cine ghiceste in ce fel de document si-a scris gresit Simona numele - in poza de mai jos - primeste o invitatie pentru la anu`.

P9050036 

Hint: de emotie – inca are acelasi nume.

miercuri, 31 august 2011

Mircea Badea m-a distrus !

Dupa cum am mai scris pe blog pe Mircea Badea il consider un rau necesar. Este rau deoarece se manifesteaza ca lider de opinie fara a avea toate calitatile necesare si este necesar deoarece se regaseste chiar la granita libertatii de exprimare fiind primul punct de aparare a acesteia.

Acum cateva zile si-a postat pe blog o parte din emisiune in care , relativ la nunta unui anume Borcea, sustinea ca respectivii sunt saraci deoarece nu au avion. Nu stiu de ce am zis ca adevarul trebuie sa prevaleze si am scris un comentariu in care spuneam ca, desi in principiu are dreptate, in practica Becali este intr-o combinatie cu Ioan Niculae si detine un avion. Informatia este mai veche dar publica.

Urmarea ? Mai intru o data dupa 2 zile si constat ca mi-a banat IP-ul. Sunt distrus, mai rau decat cu prabusirea BET-FI.

marți, 23 august 2011

Am rabufnit …

Astazi l-am dat afara in suturi pe un individ ce are o firma ce executa acoperisuri de case. Cu toata ca la prima vedere era foarte prezentabil a pacatuit prin faptul ca a incercat sa justifice pretul cerut spunand “2 oameni – 2 zile”. In realitate trebuia sa monteze 7 metrii de cornisa , aproximativ 4 foi de tabla. Daca tacea, filozof ramanea … Putea sa ceara orice pret, piata l-ar fi validat, dar sa se laude lipsa sa de productivitate ca un argument pentru pret a fost scanteia care a eliberat tensiune ultimei luni.

miercuri, 10 august 2011

N-am disparut …

Mi s-a spus ca nu am fost explicit intr-o postare anterioara despre modul in care imi petrec vara … Hai sa mai adaug un indiciu … Topul meu curent al magazinelor de constructii este:

1. Dedeman

2. Obi

…….

6. Practiker

7. Bricostore

Le-am vazut pe toate. Dedeman este cel mai bine aprovizionat si cu cele mai mici preturi. Pozitiile 6-7 au sortiment redus si preturi cu 30% mai mari. Este preferabil insa sa cumperi de la magazine online de genul http://www.depozit-online.ro/ dar si mai bine , daca ai volumul necesar, direct de la importator sau un distribuitor mare. Acestia in general asigura si transportul si dupa prima livrare lucrurile incep sa mearga ca unse.

Cu putin noroc la 1 Septembrie terminam si voi posta o colectie de imagni din aceasta aventura. De abia astept sa ma reapuc de IT !

duminică, 24 iulie 2011

BCR ladies

Meciul demonstrativ ce a reeditat sferturile de finală de la Roland Garros, din 1997, dintre Ruxandra Dragomir şi jucătoarea croată Iva Majoli:

2011-07-23 17.55.30

2011-07-23 18.10.02 Finala Begu – Pous-Tio a fost castigata clar de Begu. Spanioloaica nu a facut decat sa returneze puternic, nu a iesit la bataie decat cand era incoltita.

2011-07-23 20.19.05

La final a plouat cu multumiri !

sâmbătă, 23 iulie 2011

De ce n-am scris mai nimic in ultima perioada ?

Din acest motiv:

P7230033

La ce facem publicitate ?

Atunci cand a aparut am fost la Avatar. Am fost la Samsung Imax in Afi Cotroceni, tot ce parea mai bun ca tehnologie pentru un astfel de film. Am fost dezamagit, atat de film cat si de calitatea vizionarii.

Saptamana trecuta am fost la ultimul Harry Potter. Cu inima stransa am zis sa mergem din nou la varianta 3D dar din lipsa de entuziasm am ales Light Cinema din Mallul Liberty care este mult mai accesibil inclusiv din punctul de vedere al parcarii.

Surpriza ! Acest multiplex ofera 3D pe tehnologia ochelarilor activi (cu shutter LCD) spre deosebire de Imax ce foloseste ochelari pasivi pentru lumina polarizata. Practic generatia 3 fata de generatia 2 a 3D-ului. Daca nu vrei sa citesti subtitrarea poti vedea filmul fara cea mai mica durere de cap …

Ma intreb, oare de ce am aflat despre acest avantaj doar cand am intrat in sala ? Nici macar pe propriul lor site nu mentionau tehnologia 3D folosita !

duminică, 10 iulie 2011

Istoria ANSE partea IX

Acest ultim episod ne aduce la zi cu istoria Anse si este dedicat din motive de claritate gruparii evolutiei relatiei cu Euromedia din 2003 pana astazi. Aici am aratat cum am fost nevoit  sa ma despart de aceasta companiei. In acel moment Euromedia avea cateva obligatii fata de mine dupa cum urmeaza:

  • daca modifica anse se obliga sa-mi transmita “toate modificarile efectuate in vederea includerii lor dupa caz in cadrul unei versiuni noi a aplicatiei” aceasta versiune noua urmand a fi folosita gratuit (fara pret de upgrade) de catre Euromedia.
  • trebuia sa-mi inmaneze prompt si in format electronic toate imaginile afisajelor pe masura luarii lor si sa aduca la cunostiinta tertilor ca aveam exclusivitatea in folosirea acestora in “aplicatii informatice menite a facilita prospectarea,evaluarea, selectarea afisajelor
  • trebuia sa asigure pastrarea secretului codului anse, acesta putand fi cunoscut numai de catre angajatii Euromedia si folosit numai pentru intretinerea anse.

In perioada 2003-2008, in opinia mea, Euromedia a incalcat fiecare dintre obligatiile de mai sus. Sa o luam in sens invers …

  • la plecarea mea din Euromedia Radu Ancuta a nominalizat in scris o anumita persoana care sa primeasca codul anse ori aceasta persoana nu a fost niciodata angajat al Euromedia. Ulterior au creeat inhouse o aplicatie – OPVAN – ce completa anse lundu-si date din aceasta - lucru ilegal in sine si aproape imposibil fara a cunoaste codul anse.
  • in definitia : “aplicatie pentru selectarea afisajelor”  se inscrie perfect orice aplicatie folosita intr-o agentie in lucrul zilnic al acesteia. Evident Euromedia nu s-a gandit nici un moment sa le aduca la cunostiinta acestor parteneri ca folosesc ilegal pozele pe care le primesc in procesul de ofertare.
  • in primii ani au refuzat sa inmaneze codul modificat al aplicatiei. Au refuzat permanent sa accepte ideea ca eu as avea un cuvant de spus asupra acestor modificari.

Daca crede cineva ca cele de mai sus sunt pretentii exagerate il informez ca primul punct este doar o reafirmare a unui drept stabilit prin legea dreptului de autor iar ultimul punct este o clasica protejare a secretului comercial menita a nu permite un transfer de know-how gratuit catre o posibila concurenta. In privinta imaginilor si hartilor, la momentul semnarii – 2001 – in agentii nu existau aplicatiile de astazi, a fost viziunea mea confirmata ulterior asupra potentialului acestei pieti. Ca o paranteza: in 2001 eu propuneam , iar Euromedia refuza,  ofertare afisajelor online pe tipicul a ceeace astazi numim magazin virtual.

Cred ca se poate spune ca in toti acesti ani in relatia cu Euromedia am avut foarte multa rabdare. Este adevarat, la fel cum este de adevarat ca permanent am evaluat mai bine decat ei insasi sansele de reusita a proiectelor derulate de Euromedia si am stiut zicala “cine rade la urma rade mai bine”. In prima perioada stiam ca este imposibil ca cerintele lui Radu Ancuta sa se poata pune in practica si sa aduca rezultate benefice pentru companie. Dupa vanzarea companiei si indepartarea lui Radu am asteptat 2 luni pentru a le da o sansa fair D-lor Muscina si Costea sa se familarizeze cu problemele companiei apoi le-am trimis o scrisoare in care le aratam ca exista o injustete si o pierdere pentru ambele parti. Acestia au desemnat un consilier personal sa discute cu mine, am avut o serie de intalniri, iar in final acesta a venit cu propunerea sa reiau mentenanta si dezvoltarea aplicatiei insa cu ignorarea debitelor anterioare. Cu alte cuvinte banii ce urmau incasati erau ori plata serviciilor curente dar nu si a datoriilor anterioare ori erau in contul sumei initiale dar atunci rezulta ca urma sa muncesc pe gratis. Totul asezonat cu o atitudine aroganta de tipul “eu sunt mare tu nu existi”. Nu sunt lamurit nici pana acum daca aceasta solutie a lui a izvorat din tupeu sau din incompetenta.

Noroc ca nu-mi bazam traiul zilnic pe dosarul Euromedia … Asa ca am apelat la dl. av. Dinu Petre din cadrul Cunescu&Balaciu si Asociatii. Numai cuvinte de lauda pentru acest domn, pe langa specializarea in drepturi de autor a fost si dedicat interesului meu cautand sa rezolve prin mediere si nu in instanta. Asa am intrat in procedura de conciliere in care Florin Tuca a acceptat doar sa-mi inmaneze o copie dupa surse si imagini. In acea perioada Euromedia cheltuise deja zeci de mii de euro pentru a achizitiona echipamente si licentele necesare unei aplicatii impusa de Viena, o aplicatie cu interfata alfanumerica ( precum aplicatiile DOS dinaintea aparitiei Windows-ului) ce necesita customizari masive si scumpe. In final aceasta aplicatie, PWS, a putut fi folosita partial doar de catre Betacons si a fost imposibil de adus la o compatibilitate cu businessul Euromedia . La acel moment Euromedia credea ca o va pune in functiune inaintea terminarii unui proces cu mine. Un lucru esential a fost faptul ca Euromedia a sustinut in scris ca utilizarea aplicatiei modificate nu necesita acordul meu fiind permisa de conventie. Nu era asa, dar pentru mine nu a insemnat decat ca mai trebuia sa mai am cativa ani rabdare.

In 2008 conventia a expirat si, conform pozitiei autoimpuse de catre Euromedia, aceasta nu mai putea folosi versiunea curenta a aplicatiei. Teoretic ar fi trebuit sa revina la ultima versiune creeata de mine in 2003 ceeace era imposibil operational. Norocul lor a fost faptul ca in acel moment la conducere era Tiberiu Roman cu care am reusit sa am un dialog si sa construiesc o relatie de incredere. Am semnat cu acesta un montaj legal cu o durata de 1 an si posibilitate de prelungire prin care eu primeam o suma de bani lunara iar Euromedia isi rezolva problema legala si totodata putea sa apeleze la mine in probleme legate de anse oricand era necesar. Acest aranjament a fost prelungit de catre Euromedia succesiv pana in martie 2011. Trebuie sa fiu corect si sa recunosc ca astazi toate sumele initial in disputa (luand in considerare chiar si dobanzi, inflatie, etc) au fost pe deplin acoperite.

In perioada Monicai Magureanu am propus chiar si un upgrade la versiunea curenta a aplicatiei la un pret modic iar sub Claudiu Manolescu am si testat timp de o saptamana aplicatia noua. Am povestit aici cum membri ai departamanetul software din cadrul Euromedia au amenintat cu demisia impotriva upgradeului cu toate ca scosesem din aplicatie toate modulele care se suprapuneau cu produsul lor iar eu am renuntat deoarece , chiar daca puteam tehnic, nu aveam nici o chemare in a prelua mentenanta si dezvoltarea OPVAN si a altor aplicatii din Euromedia.

Revenind la cele cu care am inceput acest post … oricand obligatiile Euromedia incalcate de catre aceasta puteau avea repercursiuni grave asupra ei. Nu am mers pe acest drum deoarece nu am vrut niciodata sa ma razbun, intotdeauna am vrut sa-i fac sa recunoasca ca au gresit fata de mine si fata de propriile interese. Acele obligatii au aparut ca parte a unui plan constructiv, de dezvoltare a noi servicii si facilitati pentru industria publicitatii OOH si ar fi fost chiar pacat sa fie utilizate altfel. Am o sincera parere de rau ca am fost deturnat de catre alte afaceri si nu am reusit sa ma mobilizez pentru a le concretiza. Poate ca nu este insa timpul pierdut !

PS. Daca se intreaba cineva de ce am scris in acest serial “anse” in loc de “Anse” ii spun ca vine din speranta de a avea aceeasi soarta precum “xerox”

Smile

miercuri, 29 iunie 2011

Istoria ANSE partea VIII

Acesta este penultimul episod si este dedicat vietii de dupa Euromedia. Dupa cum am aratat in episodul anterior in toamna lui 2003 am fost fortat sa parasesc aceasta companie. Socul a fost puternic, deajuns incat sa ma faca sa rescriu complet aplicatia intr-o noua tehnologie, o noua arhitectura si cu noi facilitati de baza. Am periat intreaga sa functionalitate, am decis sa renunt la modulele ce se suprapuneau cu activitatea financiar-contabila dar m-am concentrat pe solutii de business inteligence. Aceasta noua aplicatie este cea cumparata de catre clientii listati pe site-ul companiei. Acolo am abordat un ton cat mai neutru, in continuare voi incerca sa dau mai multa culoare …

Primul client a fost Mircea Chiru prin compania sa AMCO. Mircea are o gramada de afaceri in zona Brasovului printre care si o agentie de publicitate generalista si o firma de panotaj. Aceasta crescuse dincolo de posibilitatile unui management in excell si dupa cateva dume de vanzare dubla a aflat de mine de la Horatiu. I-am inchiriat aplicatia, i-am scolarizat oamenii si lucrurile au pornit pe directia cea buna. Principala mea nemultumire venea insa din faptul ca pentru Mircea outdoor-ul nu a fost niciodata afacerea principala si prin urmare avea tendinta de a interveni rar dar intempestiv in organizarea companiei. Am invatat insa sa fac echipa cu Carmen Blana si ne-am descurcat ok tinand lucrurile bine sub control. Dupa o perioada destul de lunga a cumparat definitiv aplicatia pentru 5 utilizatori apoi dupa ceva timp a vandut firma catre Affichage. Apoi Affichage a fortat folosirea sistemului lor de casa si a urmat o lunga perioada de folosire paralela a celor 2 aplicatii. Anse rezolva problemele curente iar IT21 (aplicatia Affichage) era folosita pentru punerea in comun de informatii. Pentru mine AMCO a fost acel client care iti da incredere si speranta …

Anul urmator am semnat un contract cu New Age. Acestia aveau o conducere bicefala – birouri de vanzari in Bucuresti si baza de operatiuni in Craiova. M-am dus la Craiova, am facut instalarea si am cunoscut cateva persoane foarte interesante. Erau genul cu multa experienta si autonomie in companie. Din pacate dupa contactele initiale in care am schimbat povesti de outdoor si ne-am congratulat reciproc acestia si-au dat seama ca vor trebui sa-si introduca in aplicatie activitatea zilnica. Ori aceasta era prea intensa, ori era prea subtire in orice caz dupa 2 luni si-au convins sefii ca nu au timp sa introduca datele … asa ca inchirierea aplicatiei a incetat. Am invatat insa ceva din proiectul acesta …

Un an mai incolo am avut un contract foarte interesant cu Brand Management respectiv Laurentiu Jiga. Acesta avea un plan foarte bine conturat de dezvoltare a companiei sale de indoor si avea viziunea unui sistem de management ce inca nu era absolut necesar. Am discutat si m-am lovit pentru prima oara, dar nu si ultima, de incapacitatea mea morala de a semna un contract pe un pret sensibil mai mic decat cel acordat clientilor existenti. La acel moment achizitionarea anse nu se justifica economic pentru el dar pentru mine acest nou domeniu al indoor-ului era foarte interesant. Asa ca Laurentiu a gasit o companie italiana, Ampersand, pe care i-a ametit cu potentialul pietii romanesti si s-a inteles cu ei ca acestia sa faca o aplicatie la indicatiile lui, sa i-o dea gratis iar el sa o promoveze in industrie. Eu am ras discret de acest plan de business si am semnat un contract prin care ma obligam sa evaluez calitativ munca italienilor la analizele de etapa. Evident ca aranjamentul a tinut doar 2 intalniri pentru ca am reusit sa-i enervez pe italieni cu intrebarile mele punctuale pana la stadiul de a nu mai accepta prezenta mea. Eu am abordat cu mare interes aceasta actiune fiind nerabdator sa vad cu procedeaza o firma vestica fiind in final foarte dezamagit. Aplicatia a fost realizata, a fost ofertata dar nu a fost cumparata de nimeni fiind prea subtire pentru un business atat de complicat. Astazi din cate stiu italienii nu mai sunt prezenti in Romania.

Aici trebuie sa fac o paranteza. Cu ceva timp in urma am fost intrebat de ce nu-mi propun sa promovez anse in interiorul EPA iar raspunsul meu a fost ca este imposibil. Observand eu mersul lucrurilor am ajuns la concluzia ca la Viena exista un personaj (colectiv, virtual, luati-o cum vreti) care  se considera pe atat de important pe cat bugetul ce-l are la dispozitie este mai mare iar oamenii cu care se intalneste sunt mai corporativi. De ce ar renunta acest personaj ipotetic la un buget de 1.000.000 euro pentru a rezolva problema trustului cu o firma din estul salbatic si cu numai 15% din suma ? Astazi exista oameni care viseaza sa ma contrazica, le urez succes dar ii sfatuiesc sa nu parieze prea mult pe acest proiect indiferent ce l-i se spune de catre oamenii din Euromedia.

Tot in 2006 am semnat un contract cu Diana / Communications Media din Oradea. Chiar daca nu este fair trebuie sa recunosc ca este clientul meu preferat. Echipa era unita, pasionata si competenta iar Diana pune mult suflet si-si tine intotdeauna cuvantul dat. Pacat ca, spre nefericirea tuturor, au ajuns printr-un concurs de imprejurari sa faca parte din Affichage Romania. Sunt sigur insa ca , mai devreme sau mai tarziu, vom colabora din nou.

La finalul acelui excelent an am semnat un contract cu Seaview, firma controlata de Elan Swartzenberg prin Roxana Sfrija. In esenta urmau sa controleze din Bucuresti activitatea firmei din Constanta si aveau nevoie de aplicatie pentru acest lucru. Din pacate dupa 3 luni acest aranjament de management a cazut si evident au renuntat la inchirierea aplicatiei insa eu am ramas cu impresia foarte puternica lasata de catre Roxana asupra mea.

Anul urmator am semnat cu Monopolly si am pornit impreuna la acest lung drum de adaptare a aplicatiei pentru indoor tv. Am creeat multe module de care nici nu visam ca o sa ma ocup vreodata si mai sunt pe lista alte cateva foarte specifice. Monopolly este in esenta aceeasi echipa cu cea cunoscuta in 2000 si am aceeasi placere in a lucra cu ei.

In 2008 am intrat intr-o noua relatie cu Euromedia pentru a corecta greselile facute de catre managementul companiei in toata aceasta perioada. Insa acestei companii ii voi dedica in intregime postul urmator, ultimul din acest serial.

luni, 27 iunie 2011

dilige et quod vis fac

Daca este cineva curios cu ce ne-am ocupat weekend-ul trecut poate deduce usor din poza de mai jos …

image

Astfel am aflan deviza Simonei: Iubeste si apoi vezi tu …

luni, 20 iunie 2011

Simona, din profil

Astazi m-am transformat in asistent personal si i-am facut Simonei un profil pe linkedin. Cine este curios sau vrea sa sa conecteze , aceasta este adresa.

duminică, 19 iunie 2011

Istoria ANSE partea VII

Iata ca ajungem cu povestea in punctul in care aceasta devine chiar interesanta, conflictul cu Euromedia. Astazi vom vorbi despre originile sale urmand ca ultimul episod sa fie dedicat desfasurarii si incheierii sale.

In partea a V-a am ramas la stadiul in care in cateva luni aplicatia a inceput sa functioneze operational fiind incarcata cu date reale. Au urmat doua evenimente relevante. Unul ar fi faptul ca Radu Ancuta a considerat ca i-ar fi benefic un MBA de 2 ani la London Business School si a demisionat mutandu-se la Londra.

Mircea Ilie In locul lui a venit Mircea Ilie , un CFO care a reusit o schimbare aproape imposibila. In esenta, cu mult calm, a reasezat modul de lucru din financiar-contabilitate si interactiunea cu celelalte departamente eliminand aproape complet frecusurile zilnice. Am apreciat in mod deosebit la el ca era interesat ca afacerea sa functioneze si deloc interesat de a-si arata muschii … nu stiu daca era bun simt nativ sau expertiza dar a facut un mare bine companiei … Dupa 2 ani a fost promovat de catre Advent intr-o companie mai mare din portofoliu.

Celuilalt eveniment nu i se poate atasa o data exacta … cert este ca la un moment dat compania a constatat ca toti angajatii au renuntat voluntar la excell-uri si ca deciziile de management au inceput sa fie luate exclusiv pe baza noilor rapoarte ce nu puteau fi obtinute anterior. Situatia a fost discutata in CA iar eu am fost abordat, oarecum la sentiment, cu intrebarea “ce sa intampla daca maine mori ? ”. O intrebare pertinenta dar cu o solutie greu de construit.

Situatia era clara, clasica pentru orice contract software. Aveam un proiect de succes, anse, care reusise sa-si fructifice cele 20% sanse statistice de succes. Costul initial a fost modic, nu numai prin prisma pietii IT cat si comparativ cu piata salariala daca impartim suma la durata proiectului. Desigur ca exista in contractul initial un tarif de 7$/ora pentru dezvoltari ulterioare dar acesta, ca intotdeauna si pretutindeni, nu avea o semnificatie reala nefiind fixata durata necesara pentru o anumita dezvoltare … Eram deci la inceputul perioadei de recoltare si mi se cerea sa renunt … Acum  trebuie spus ca eu ma simteam foarte bine in companie si desi conceptualizam oportunitatea nu aveam cu adevarat nici o dorinta pentru o situatie conflictuala asa ca mi-am propus sa gasesc un optim pentru ambele parti care sa nu exploateze pozitia de monopol pe care o aveam defacto. Cu alte cuvinte intelegeam justetea pozitiei Euromedia si aveam, si aici a fost greseala, incredere deplina in companie.

In august 2001 am rezolvat problema prin semnarea unei conventii cu Euromedia si prin angajarea mea in aceasta ca Director Informatica & Organizare. Solutia aducea cateva avantaje: Euromedia primea acces la sursele aplicatiei putand rezolva problemele aparute in cazul indisponibilitatii mele, eu primeam pentru viitor ceva ce firma nu pretuia la acel moment: dreptul exclusiv de a include in baze de date electronice imagini cu afisajele firmei.  Viitoarele mele venituri care mi-ar fi venit inevitabil din monopolul asupra modificarii aplicatiei erau cuantificate si esalonate printr-un gentelman agreement. Totul pentru o periaoda de 7 ani cat speram eu ca o sa fie utilizata aplicatie (real au fost 12 ani !)

Cum diavolul se ascunde in detalii, in cazul de fata in virgule iata partile ce au creeat istoria:

imageimage

si din relatia mea de angajat partea care usura plata renuntarii la monopol:

image

In 2002 cand am implinit 1 an de activitate am primit o suma dar Mircea Ilie a spus ca prevederea de mai sus este greu de calculat/explicat si  am cazut de acord sa o inlocuim pe viitor cu o suma lunara de 400$. Aceasta reprezenta practic o noua forma a acordul initial izvorat din acceptarea mea de a permite exploatarea surselor.

Era un acord decent, care permitea companiei sa modifice aplicatia in contul si sub controlul meu iar mie imi asigura un venit bazat atat pe munca anterioara in calitate de autor cat si pe activitatea curenta de angajat ce implica numeroase alte responsabilitati fara legatura cu anse. Ma simteam atat de relaxat incat am neglijat orice alt proiect nou sau oportunitate de a vinde anse catre alte companii cu toate ca acest lucru nu imi era interzis.

Iata ca ajungem insa in 2003 cand Radu Ancuta isi incheie MBA-ul si revine in tara unde aceasta diploma  nu produce senzatia la care se astepta, asa ca ramane o perioada in expectativa cautand un job adecvat. Ma intalnesc cu el in particular, vorbim de una-alta si-mi propune un business in care sa creez un software economic generalist la indicatiile lui. Il refuz explicandu-i ca o duc foarte bine la Euromedia si ca nu am chef sa reinventez apa calda si sa intru pe o piata cu destui competitori.

Mircea Ilie este apreciat de Advent si solicitat sa devina CFO la o fabrica de medicamente cumparata de acestia. Spre placuta mea surpriza Radu Ancuta se intoarce CFO la Euromedia in locul lui Mircea. De aici incepe partea neplacuta … In primul rand Radu constata ca a fi CFO in Euromedia nu mai este ceeace a fost … Firma este condusa defacto de catre Florin Tuca care are calitatea de Vicepresedinte / Director Executiv iar Dl. Draghici se axeaza pe imobiliare si alte afaceri. Oamenii se rotesc dupa acest nou soare, CFO-ul este limitat la problemele interne ale companiei si nu mai este factorul decident in alocarea resurselor.

Nu stiu daca a fost o problema de mandrie sau alte motivatii insa Radu Ancuta a inceput o campanie de recucerire a statusului anterior si pentru ca realizarea sa cea mai mare din precedentul mandat a fost introducerea anse cere sa trec in subordinea lui.

Trebuie sa fac o paranteza si sa spun ceva ce multora ar trebui sa le fie evident … Atunci cand raspunzi de arhitectura unei aplicatii evaluezi permanent gradul ei de adecvare, inclusiv prin discutii cu utilizatorii. De multe ori se intampla ca acestia sa vina cu cereri pe care trebuie sa ai taria sa le refuzi fiind potrivnice interesului general. Este credinta mea ca orice schimbare din lumea reala trebuie operata in lumea virtuala de catre executantul ei real. Se intampla ca unii angajati, chiar cu greutate, sa vrea sa-si elimine obligatia de a introduce anumite informatii in anse, date care lor nu le erau imediat si personal folositoare. Odata cu revenirea lui Radu acestia au repus pe tapet aceste doleante si am pierdut o gramada de timp cu demontarea lor. Frustrarea din partea mea crestea, din partea lui era insa mult mai mare deoarece nu reusea “sa faca diferenta”. Asa ca a inceput sa afirme ca m-as opune progresului si in final a gandit o dubla lovitura … A initiat o actiune de a-mi reduce veniturile si o alta mai grava, a dispus sa se schimbe modul de lucru in companie in sensul in care sa se infiinteze un fel de centru de calcul, sa existe o camera in care sa fie numai operatori anse care sa introduca in aplicatie informatii primite pe email de la angajati si sa le returneze acestora la cerere rapoarte si alte lucrari. Aceasta idee a stat la baza si s-a regasit in motivatia demisiei mele din companie.

Viziunea mea despre ierarhia unei companii impune ca in cazul in care cred eu ca cineva greseste sa ma adresez superiorului ierahic al acestuia. Nu cred ca in caz de refuz mai trebuie urcata inca o treapta, o greseala poate fi un accident, o a doua greseala reprezinta o politica de companie. Si daca aceasta politica este gresita este raspunderea CA si a actionarilor sa o schimbe, nu a mea. Asa ca atunci cand lucrurile au devenit grave am apelat la Florin Tuca. Acesta a mainifestat insa un pasivism ciudat, nu il sustinea pe Radu, dimpotriva, dar nici nu facea nimic pentru a-l opri. A tot pasat problema pana cand a primit demisia mea si, nu-i asa, nu mai era nimic de facut…. Analizand ulterior la rece evenimentele am ajuns la concluzia ca s-a folosit de mine pentru a-l tempera pe Radu ceeace a si reusit (dupa plecarea mea au aparut probleme evidente de care Radu Ancuta era raspunzator si imediat dupa vinzarea companiei acesta a fost concediat). Nu pot sa-i reprosez nimic deoarece nu cred ca avea vre-o datorie personala fata de mine, am fost simultan o oportunitate si o victima colaterala.

Evident situatia a evoluat surprinzator pentru toti ce implicati. Din punctul meu de vedere doua au fost motivele de baza care au dus la despartire. Primul este ca nu consider moral sa conditionezi arbitrar plata unei datorii vechi de acceptarea unei propuneri curente iar al doilea motiv a fost ca, din punct de vedere comercial, propunerea financiara era mult sub standardele zilei lasand la o parte orice alte considerente. 300$ pe factura este o suma lunara ridicola pentru asigurarea bunului mers al sistemului de management al informatiei a unei companii tinand cont si de uriasa raspundere aferenta. Aceasta suma a fost dealtfel si invalidata de piata, Radu a angajat un programator pe care l-a fortat intr-un mod iresponsabil sa modifice aplicatia conform cerintelor sale fara sa-i dea posibilitatea de a intelege mersul companiei. Au inceput sa dispara date, sa rezulte rapoarte ilogice si dupa putine luni a fost luata decizia de a ingheta aplicatia in versiunea din 2003. Acest programator a inceput sa construiasca o aplicatie complementara numita OPVAN si a incercat din toate puterile sa nu aiba nimic de a face cu anse. Astfel anse a ramas fara mentenanta si, mult mai grav, fara cineva care sa inteleaga toate legaturile si corelarile dintre module. Nu a mai existat nimeni care sa-i invete utilizarea anse pe noii angajati  ceeace a dus la o cadere treptata a gradului de exploatare a aplicatiei. Vorbind cu fostii colegi ma durea inima cand auzeam ca nu se mai folosesc din ce in ce mai multe module deoarece nu mai exista nimeni care sa le asigure acuratetea prin controlul userilor ce ar fi trebuit sa introduca datele corect si la timp sau chiar care sa stie ca exista anumite rapoarte si ca pot fi folosite pentru un anume scop. Pentru mine este o mandrie faptul ca o aplicatie scrisa in FoxPro 6 a rezistat singura timp de 12 ani atacurilor periodice ale unor aplicatii bazate pe tehnologii mai noi si cu forte de presiune la nivel inalt.

Revenind la momentul plecarii mele … Radu mi-a facut mizerii si dupa plecare intarziindu-mi plata ultimei facturi. Eu am trimis un email catre CA pe care il atasez deoarece contine o versiune mai amanuntita a celor aratate aici. Nu am primit nici un raspuns la el inafara de plata facturii, mai tarziu am realizat ca se aflau pe ultima suta de metrii in vanzarea Euromedia catre Muscina&Costea / EPA si ca in nici un caz nu aveau nevoie de o umbra de indoiala asupra calitatii managementului informatiei sau a CFO-ului. Eu am ramas cu constatarea unei pagube / lipsa a unor sume ce s-au transformat dintr-o oportunitate certa intr-un venit salarial si imediat pierdute prin indepartarea mea.

duminică, 12 iunie 2011

Am scapat de referendum

Si inca odata s-a dovedit ca marea masa are de obicei dreptate. Dupa cum am povestit ,cu ceva vreme in urma in organizatia PNL sector 4 ne-a tinut un discurs un reprezentant “de la capitala” care ne-a expusa ideea campaniei “apara capitala” sau “hai la referendum”. Explicatiile erau incantatoare, in orice varianta PNL iesea castigator din aceasta actiune a carei esenta era transmiterea ideii ca D-na Ministru Udrea vrea sa comaseze sectoarele pentru a avea un buget mai mare de furat.

RoscaVladAtunci eu m-am ridicat din sala (fortand putin regulile si bunul simt) si am spus ca as prefera o campanie pozitiva in care sa venim cu solutii pentru bucuresteni. Am mai adus si alte contraargumente dar nu are rost sa ma dau viteaz dupa razboi. La acel moment am fost foarte placut impresionat de faptul ca dupa mine au luat cuvantul mai multi colegi, mult mai importanti decat mine, care intr-o forma sau alta si-au manifestat neincrederea in aceasta campanie. Speakerul incepea sa faca fete-fete si pana la urma seful de filiala a deturnat discutia.

Cand a inceput campanie efectiva eu am spus foarte clar ca nu o agreez si nu voi participa la ea. Altii nu au fost atat de nesabuiti si pur si simplu au absentat nemotivat. Nu pot insa sa nu observ ce sume substantiale au fost cheltuite pe reclama outdoor in conditiile in care subiectul penuriei financiare este recurent in sedintele noastre.

Totul a cazut prin modul de stabilire a intrebarilor. Acestea erau o insulta pentru electoratul informat dar nu o surpriza atunci cand este la moda sa-i consideri pe romani niste idioti … Oricum aceste intrebari au fost stabilite de catre PDL, fapt ce se putea cunoaste din primul moment.

Asa am ajuns noi in situatia de a fi gata sa recomandam electoratului sa nu voteze la referendum dupa ce am facut campanie pentru acesta … Noroc ca Basescu ne-a facut hatarul si l-a anulat … De aceasta data “desteptii” ne-au trimis indirect o hartie in care analizau fundatura in care ne-au bagat, daca venea iar un reprezentant in persoana cred ca ar fi auzit destule …  Pentru un partid care ar trebui sa se bazeze doar pe voluntariat excluzand orice alt stimulent este extraordinar de important ca cei de la conducere si departamentele executive sa aiba toata increderea membrilor. Poti merge pe mana lor pe principiul ca nu ai toate informatiile dar atunci cand de la inceput simti ca este o prostie si apoi se dovedeste ca ai avut dreptate cred ca este necesara o mea culpa publica si personala.

joi, 9 iunie 2011

Istoria ANSE partea VI

Aceasta postare rupe oarecum firul cronologic fiind dedicata “epocii de aur”, acelor oameni si mentalitati care au adus Euromedia detasat pe primul loc. Voi fi total subiectiv, este inevitabil …

Mariana Peiu - Maru Analizand  activitatea departamentelor am descoperit-o pe Mariana Peiu aka Maru. Aceasta era o programatoare autodidacta care-si facuse un programel ce o ajuta in activitatea sa de emitere facturi. Ulterior am luat-o in departamentul meu unde a fost singurul meu ajutor, administra baza de date si facea mici interventii in aplicatie. A fost una dintre cele mai frustrante zile cea in care m-a anuntat ca pleaca. Astazi este Maica Teodosia in Manastirea Nera.
Gabi Hopartean Gabi Hopartean este in Euromedia din 1996. La inceput tinea in excell datele media apoi a trecut pe anse. Are o capacitate remarcabila de a acorda atentie egala si de calitate unei activitati repetitive intinsa pe intreaga zi de lucru. Este recordman in intelegerea filozofiei si modului de lucru anse. Din pacate dupa 2003 nu s-a oferit si nici nu a fost solicitat sa preia activitatea de training si control a userilor, task care de altfel nu a fost alocat de atunci ceeace a dus la mari probleme in timp.
Cristina Pavlovici Cristina Pavlovici a jucat acelasi rol precum Gabi dar pentru departamentul vanzari. Cu rapoartele anse si cu consolidari in excell reusea sa produca absolut orice raport cerut de management. La un moment dat a fost deturnata spre o pozitie de management despre care am scris aici. Astazi activeaza in departamentul media al Euromedia apelandu-se doar la o mica parte din posibilitatile sale.
Ioana Bajenaru Ioana Bajenaru a venit ca asistenta a primului CFO angajat de Advent fiind orientata spre realizarea rapoartelor financiare. Fiind competenta in excell si cu deschidere spre tehnologiile moderne a fost initial interfata mea cu departamentul financiar, apoi project manager Anse. Am colaborat optim (fara incrancenarea specifica) in construirea interactiunii dintre anse si contabilitate atat ca module cat si in reconcilierea datelor. Ultima pozitie in Euromedia a fost de contabil sef care cred ca a plictisit-o crancen !
Lidia Gherghiceanu / Bazgan Lidia Gherghiceanu (astazi Bazgan) a intrat in Euromedia ca asistenta a lui Florin Tuca dar toata lumea a suspectat-o si s-a pozitionat fata de ea ca fata de viitorul director media. Nu a fost asa, a plecat din companie dupa ceva ani si doar cand s-a reintors a ocupat aceasta pozitie. Initial avea ca task sa exploateze Anse in beneficiul directorului general. A ajutat semnificativ la definirea si mai ales verificarea unor raportari globale de genul gross-margin gasind procedurile practice de exploatare optima a acestor informatii. Astazi traieste in US.

Mai sus m-am limitat la un Top 5 al oamenilor care au contribuit la reusita Anse. Cu toate ca mi-i consider pe toti apropiati nu au facut-o din dragoste pentru mine. Acum 10 ani acesti oameni si multi altii isi iubeau cu adevarat munca si puneau suflet in reusita ei si implicit a companiei. Am sa dau doar doua exemple …

Gabi Dragos se ocupa de productie. Deoarece panourile “lui” nu se vindeau fiind acuzate pozele s-a apucat din proprie initiativa si a marcat cu galben panourile pe aproape 2.000 de imagini din sistem, activitate in afara orelor de program. Alta situatie: la un moment dat exista o controversa intre PMB si primariile de sector in privinta dreptului de avizare a prismelor, TVR avea prin Euromedia un cub in fata la Casa Scanteii. Intr-o seara Mihai Roman care era director media Bucuresti  afla ca Sectorul 1 vrea sa darame cubul care era autorizat de PMB (sau invers). Da alarma, inclusiv la TVR, si se repede la locul faptei … Urmarea ? Seara la stirile de noapte ne vedem colegul cum ia cu mainile de piept pe inspectorul primariei si il scutura tipand la el ca afisajul este autorizat si sa nu indrazneasca sa se atinga de el. A doua zi nu era deloc mandru de acest comportament anticetatenesc totusi eu il consider elocvent pentru gradul de implicare al angajatilor acelor vremuri.

Vremurile fuse si se duse … Pentru cei de astazi, chiar daca au prins acele vremuri, jobul este doar o sursa de venit. Dupa parerea mea ruptura s-a produs sub conducerea Monicai Magureanu. Aceasta avea obiceiul de a se ocupa personal de foarte multe proiecte in paralel in care restul colegilor erau implicati si informati in need-to-know basis. Si-a apropiat mai mult fosta echipa Betacons si astfel perceptia a fost a unui management arbitrar, inchis, subiectiv si taios care a taiat orice sentiment de echipa si coparticipare a marei mase a angajatilor. Acestia s-au multumit initial sa execute ordinele primite chiar daca nu le intelegeau sau agreeau apoi s-au delimitat pana la punctul in care s-a rupt perceptia salariului ca o recompensa a rezultatului. Au existat destule persoane, mai ales la momentul disponibilizarilor, care au aratat ca privesc salariul ca un drept sau o favoare acordata de unii altora ignorand complet necesitatea sprijinirii lui pe o activitate oneroasa.

Acest subiect nu este atat de tangential pe cat pare. Cand am realizat Anse oricine se simtea confortabil sa spuna oricui, inclusiv D-lui Draghici sau Directorului General, ce crede ca nu merge si sa puncteze obiective de atins. Astfel a iesit o aplicatie manusa pentru activitatea Euromedia timp de 12 ani, valoarea ei venind din modul de lucru si nu din tehnologia inevitabil demodata. Astazi angajatii incearca sa-i spuna sefului ce cred ca vrea acesta sa auda si-si sicaneaza colegii pentru a-si marca teritoriul. Nu am mai auzit de ani buni ca cineva sa se bucure sincer si dezinteresat de reusita unui coleg, fie ca acesta a semnat un contract sau orice alta realizare pentru companie. Evident, cele de mai sus, au exceptiile lor fiind impresia mea generala si neobiectiva.

marți, 7 iunie 2011

Istoria ANSE partea V

Am povestit in postarea anterioara cum Euromedia m-a lasat balta nedesemnand un Project Manager pentru implementarea ANSE si nealocand nici o resursa pentru culegerea datelor. O surpriza foarte neplacuta care m-a debalansat inclusiv financiar. In lipsa de alte idei mi-am adus aminte de alte competente …

Costin Stanicioara Impreuna cu Costin Stanicioara m-am apucat de facut studii si contractat locatii pentru diverse firme. Am fost si pe la Churchill Media dar clientul principal a fost Integral Media. Aceasta companie era condusa de un grup de tineri dintre care se remarca Alexandru Baculea. Acesta activa si in APER (partidul lui Melescanu) si investea un buget produs de altcineva in vremurile tranzitiei. Acestia neavand experienta noi le-am rezolvat partea de media dar din pacate unii dintre ei aveau impresia ca pot face vanzari ca in orice alt domeniu. Evident ca,  dupa ca a ajuns pe la 200 de panouri fara rezultate promitatoare,  investitia a fost oprita iar ulterior firma vanduta.

A urmat insa o surpriza care mi-a despartit drumul profesional de Costin. Acesta a continuat in media, a fost director de media la Churchill cand aceasta a fost cumparata de un fond de investitii si apoi vanduta catre Affichage. Impreuna cu Dio Boaca, Costin a infiintat Phoenix Media din care a iesit in cel mai bun moment. Desi i-a expirat perioada de neconcurenta astazi investeste in afaceri mai distractive parasind, temporar sper eu, aceasta industrie.

Surpriza de care vorbeam a venit intr-o zi sub forma unui telefon … un domn – Razvan Gules – s-a prezentat ca fiind directorul IT al Euromedia si s-a aratat interesat de proiectul anse. Spre surprinderea mea mi-a dat intalnire la pizeria Acapulco unde a venit cu prietena, imi amintesc ca ma simteam inconfortabil nefiind foarte sigur cu cine vorbesc. Ulterior s-a dovedit ca intradevar reprezenta Euromedia, ba chiar si pe actionarii acesteia, insa nu am inteles niciodata care a fost rolul si folosul lui pentru aceasta firma. Urmarea a fost ca am fost invitat la o a doua intalnire cu noul CFO al Euromedia: Radu Ancuta.

Radu Ancuta

Radu Ancuta a fost, pentru proiectul anse, inger si demon. Fara el nu s-ar fi nascut dar tot el s-a straduit cel mai mult sa-l omoare … La momentul intalnirii era proaspat CFO, angajat de catre Advent,  plin de energie si fara a avea nevoie sa-i explic eu de ce firma are nevoie de un sistem de management al informatiei. Statutul de CFO si reprezentant al investitorului ii confereau o mare putere in firma, practic era undeva imediat dupa Dl. Draghici.

Astfel in 27 Iulie 2000 am semnat restartarea implementarii anse, de aceasta data cu un plan clar si cu o mana de fier care sa puna oamenii in miscare. Pentru mine a fost un efort considerabil, practic livram cate un modul saptamanal. Programul meu zilnic era cam de aceasta natura: ora 14 ajuns in firma, pana la ora 18 verificare introducere date si discutii de analiza module viitoare iar de la ora 21 pana la 5 AM programare. Pe atunci eram capabil sa sustin acest stil de viata … astazi recunosc sincer ca nu.

Horatiu mi-a marturisit undeva prin 2003 cat de mult m-a urat cand a trebui sa introduca turnichetii de la metrou in anse … nu a fost singurul ! A fost munca normata si dificila – la introducerea datelor acestea erau verificate prin corelari si cateodata respinse – iar oamenii trebuiau sa lamureasca problema pentru a merge mai departe.

Treptat, modul dupa modul, aplicatia a prins contur si a inceput sa intoarca investitia firmei. Unora nu le-a convenit (spre exemplu a iesit mare vanzoleala cand am identificat poze de monitorizari identice presupus facute la date diferite) dar altii au inteles beneficiile si au imbratisat-o cu aceeasi pasiune pe care o daruiau si activitatiilor lor profesionale. Acestor oameni le va fi dedicata postarea urmatoare.

duminică, 5 iunie 2011

Simona Hategan paraseste Euromedia


In curand Simona isi schimba job-ul ! De la New Business  - Euromedia spre Sales Director – Inga Media. In Euromedia a intrat in 2009 in cadrul departamantului media ca manager dezvoltare. La momentul respectiv eu ma asteptam sa fie trimisa sa le spuna proprietarilor de media ca a venit criza si trebuie sa reduca chiriile. Cum pe Simona este foarte greu sa te superi ar fi executat perfect acest task. Fara a avea o explicatie in interesele Euromedia dar poate cu o explicatie in cele ale actionarilor doritori de exit si nedispusi sa-si reduca reteaua / pretul acest task nu a fost declansat astfel incat pe parcursul anului 2009 Simona a batut tara vizionand toate afisajele si legand o excelenta relatie cu reprezentantii locali.

In 2010 a fost abordata de Tiberiu Roman si convinsa sa se mute in departamentul vanzari. Desi Simona are multi ani de experienta in vanzari initial ca vanzator si ulterior ca manager iar viitorul zugravit de Tibi era atragator si potrivit ca o manusa calitatilor ei eu i-am dat , ca sa zic asa, aviz negativ … A facut cum a vrut, a fost bine, dar si eu am avut dreptate …

A devenit o rotita in mecanismul Euromedia, un lucrator la banda. Talentul si munca depusa i-au adus meritul de a fi pe locul I cu cea mai mare depasire de plan – 124% - in trimestrul I 2011 din companie, contractele semnate astazi reprezinta 100% din BP pe trimestrul II. A fost recompensata financiar, nu la nivelul vremurilor bune dar ok pentru cele actuale.

Insa Euromedia este o firma uriasa, orientata spre marile campanii publicitare. Procedurile si cutumele le dau prioritate ori activitatea Simonei se materializa in zeci de contracte si de 2-3 afisaje la un target de peste 500.000 euro anual. Aparea astfel inevitabil o stare discriminatorie compensabila numai printr-o supralicitare a efortului depus si fara perspective reale de schimbare substantiala.

Inga Media este o companie mica infiintata in 2004 de catre 2 fosti angajati Euromedia: Mihai Roman si Boris Popa. Vinde locatii premium de mesh si are o retea de tv screen-uri. Pentru Simona riscul profesional al acestui pas este mare dar viitorul succes va aduce garantat si o recompensa pe masura. Compania este dispusa sa se reinventeze cu ocazia venirii Simonei si in mod sigur va primi tot sprijinul necesar.

Eu inca imi amintesc de perioada cand OOH-ul era new media si de problemele de perceptie de atunci. Parerea mea este ca ooh-ul pe ecrane outdoor si indoor a trecut mult prea repede de aceasta etapa ajungand astazi sa se astepte iluzoriu sa traiasca din bugetele marilor agentii. Daca Monopoly este mult prea mare ca parerea mea sa conteze, acum, cu Simona si Inga sunt solidar si incantat de aceasta oportunitate. In viata, inafara banilor, este important si sa ramai in amintirea oamenilor prin realizari deosebite si cred ca Simona va realiza si acum aceasta diferenta.

miercuri, 1 iunie 2011

Programul economic USL

L-am asteptat cu o mare curiozitate, vroiam sa vad cum impaca cele 2 genomuri atat de diferite…. Au iesit cu ideea unui impozit pe venitul persoanelor fizice diferentiat pe praguri de venit: 8% ,  12 %, 16%.

Nu sunt dezamagit – nu ma asteptam la ceva mai bun – dar sunt departe de a fi fericit …

image

Impozitul este in primul rand un principiu. El marcheaza plata serviciilor din cadrul contractului social dintre stat si cetatean. In afara de zeciuiala bisericeasca nu exista o traditie, o anumita valoare optima a impozitului. Acesta poate evolua in functie de conjunctura sau istorie … principiul trebuie insa sa ramana acelasi. Acesta este principiul cotei unice, principiu pe care eu il sustin considerand ca inglobeaza o cantitate satisfacatoare de solidaritate sociala.

Astfel astazi  se renunta la cota unica. Pentru mine argumentul ca unora le scade taxarea iar celorlalti le ramane constanta este inca o jignire a inteligentei mele / noastre. Se transforma un principiu de baza intr-o tocmeala ieftina ce incurajeaza cetatenii sa se faulteze (taxeze) reciproc. Repet, nu conteaza valoarea absoluta a impozitului ci caracterul lui discriminatoriu. Noroc ca sunt doar vorbe … ma intreb ce se va intampla insa in preajma alegerilor daca aceasta idee va ramane , ceeace eu nu cred ( am impresia ca aventura USL va afecta serios PNL ) , suspectez ca multi simpatizanti sau chiar membri vor vota cu PDL. Oamenii inteligenti privesc intotdeauna spre viitor in timp ce razbunarea este intotdeauna arma prostilor …

luni, 30 mai 2011

Istoria ANSE partea IV

19 Ianuare 1999 este data oficiala de nastere a companiei Anse Info srl. Dupa indepartarea echipei Antoanelei de la Dockview mi-am dat repede seama ca actionarii si noua conducere nu prea stiu ce sa faca cu compania in conditiile pierderii BAT-ului. A fost evident in schimb ca aveau o politica de tabula rasa, de indepartare treptata a oricarui angajat cunoscator a celor intamplate. Astfel eu am avut cateva luni ragaz sa ma pregatesc si, de exemplu, Alex Sarbu a plecat ulterior de la Europlakat catre Dockview incepandu-si aventurile din aceasta companie ce in final a fost inglobata in News Outdoor.

Asa ca intai m-am gandit, apoi am schitat, aproape ca am realizat, prima versiune a aplicatiei ANSE pe care am prezentat-o fostilor colegi de la Europlakat. M-am indreptat catre acestia in mod firesc fiind o companie a carei mod de lucru il cunosteam perfect. Am inceput discutii si cu Monopoly Media reprezentata de Florin Tuca  dar a mers mai repede cu europlakatii deoarece Florian Dobrescu impreuna cu directorii de departament ma  cunosteau si aveau o mare incredere in mine astfel incat nu a fost nevoie de multe prezentari si intalniri pentru a-i convinge. Mai ciudat a fost ca si Dl Draghici s-a lasat convins usor si pe data de 6 aprilie 1999 am semnat contractul de licenta pe o suma modica . Semnatarii erau Florian Dobrescu, Livia Barbu si Mirel Stanescu care era IT-stul companiei.

Livia Barbu Mi-am propus sa gasesc imagini cu acei oameni care au avut un rol important in proiectul ANSE si pe care  astazi i-am pierdut de pe radar. Livia este mutata de ani buni in US , si-ar merita cu prisosinta o poza de mai buna calitate.

Dupa semnare Dl Draghici m-a rugat sa am o intalnire cu cineva. Asa am ajuns sa petrec 2 ore tête-à-tête cu Chris Mruck prezentand aplicatia fara sa stiu pre bine cine este. Era de fapt Director de Investitii pe Europa Centrala si de Est a fondului Advent International cu care era in negocieri de achizitie. Ulterior mi-a ajuns sub ochi un meeting report in care acesta se declara incantat de intalnire apreciind ca cunosc bine ce si cum trebuie facut dar ca ar trebui un project management mai serios. Cum s-ar spune, prin bifarea existentei unui sistem de management al informatiei, valoarea companiei a crescu cu mult mai mult decat cei 4000$ care ii negociasem, si nu-i incasasem,  eu ca avans …

In prima parte a lui 1999 in sediul din D-tru Florescu a inceput nebunia. Cele 2 mari directii – Europlakat si TMM – trebuiau sa se integreze operational intr-o singura companie. Avand structuri paralele a inceput o lupta surda intre omologii din cele doua companii, lupta castigata in general de reprezentantii TMM. Dudu Papaghorghiu a preluat functia de Director General iar Florian Dobrescu a primit un neclar rol de Director Dezvoltare.

Eram in faza de introducere date, munca de care nimeni nu era incantat. Am inceput sa ma agit, au incercat sa ma transforme in minge de ping-pong trimitandu-ma de la Anna la Caiafa, valurile starnite de mine ducand la constructia primei arhive serioase (camera cu dosare sub cheie) din istoria acestor companii. A fost dificil deoarece primul impuls era sa ma considere un “trimis al dusmanului” venit sa faca greutati in loc sa vada beneficiile unui sistem informatic.

Iata cum stateam la 30 de zile de la demararea proiectului:

image

Odata cu caldura a venit in sediu in urma finalizarii achizitilor si echipa Monopoly Media ( care are in comun numele si oamenii cu compania omonima de astazi fara a exista insa o legatura juridica cu aceasta). Gabi Faflei a preluat rolul de Vicepresedinte , Florin Tuca a devenit  Director Executiv, Florian Dobrescu a plecat la Arcomat, furnizorul de mobilier stradal iar Dudu Papagheroghiu a fost incurajat sa plece si el ajungand in final director in PMB.

Era o nebunie, oamenii se calcau in picioare in sediu, uniunea rezultata avand undeva la 170 de angajati. Cand pregateam acest post am ras cu Simona ca existau reprezentanti locali in localitati in care astazi te enervezi ca nu ai ce vinde... Mai concret am numarat 70 de angajati sau colaboratori ai departamentului Media Tara din localitati precum Fagaras, Reghin, Fetesti sau chiar Sovata !

Mai rau a fost ca exista un fel de buyer's remorse, dat de constructia modalitatii de achizitie ce implica practic pe langa cash si un fel de schimb de actiuni. Astfel intre oamenii “lui Draghici” si “oamenii lui Faflei” exista o suspiciune de supraevaluare a afacerii celuilalt, steag sub care a cazut rapusa Livia fiind fortata sa plece din companie.

Evident, era un razboi mult prea mare pentru mine asa ca am devenit victima colaterala, nimeni ne mai dand nici o atentie implementarii sistemului informatic. Reprezentantul Advent si totodata CFO era un expat, Paul ???, care avea unele ciudatenii de comportament nereusind sa se impuna si sa fie eficient.

Ioana Bajenaru Singurul lucru bun facut de acesta a fost ca a angajat-o pe Ioana Bajenaru, o persoana cu fler economic si cu multa deschidere spre tehnologiile moderne si posibilitatile de fructificare ale acestora.

Si asa am ajuns si la ziua in care a trebuit sa scriu urmatorul text:

image

Si totusi nu acesta a fost sfarsitul … continuarea in postarea urmatoare!