Istoria ANSE partea IX

Acest ultim episod ne aduce la zi cu istoria Anse si este dedicat din motive de claritate gruparii evolutiei relatiei cu Euromedia din 2003 pana astazi. Aici am aratat cum am fost nevoit  sa ma despart de aceasta companiei. In acel moment Euromedia avea cateva obligatii fata de mine dupa cum urmeaza:

• daca modifica anse se obliga sa-mi transmita “toate modificarile efectuate in vederea includerii lor dupa caz in cadrul unei versiuni noi a aplicatiei” aceasta versiune noua urmand a fi folosita gratuit (fara pret de upgrade) de catre Euromedia.
• trebuia sa-mi inmaneze prompt si in format electronic toate imaginile afisajelor pe masura luarii lor si sa aduca la cunostiinta tertilor ca aveam exclusivitatea in folosirea acestora in “aplicatii informatice menite a facilita prospectarea,evaluarea, selectarea afisajelor”
• trebuia sa asigure pastrarea secretului codului anse, acesta putand fi cunoscut numai de catre angajatii Euromedia si folosit numai pentru intretinerea anse.

In perioada 2003-2008, in opinia mea, Euromedia a incalcat fiecare dintre obligatiile de mai sus. Sa o luam in sens invers …

• la plecarea mea din Euromedia Radu Ancuta a nominalizat in scris o anumita persoana care sa primeasca codul anse ori aceasta persoana nu a fost niciodata angajat al Euromedia. Ulterior au creeat inhouse o aplicatie – OPVAN – ce completa anse lundu-si date din aceasta - lucru ilegal in sine si aproape imposibil fara a cunoaste codul anse.
• in definitia : “aplicatie pentru selectarea afisajelor”  se inscrie perfect orice aplicatie folosita intr-o agentie in lucrul zilnic al acesteia. Evident Euromedia nu s-a gandit nici un moment sa le aduca la cunostiinta acestor parteneri ca folosesc ilegal pozele pe care le primesc in procesul de ofertare.
• in primii ani au refuzat sa inmaneze codul modificat al aplicatiei. Au refuzat permanent sa accepte ideea ca eu as avea un cuvant de spus asupra acestor modificari.

Daca crede cineva ca cele de mai sus sunt pretentii exagerate il informez ca primul punct este doar o reafirmare a unui drept stabilit prin legea dreptului de autor iar ultimul punct este o clasica protejare a secretului comercial menita a nu permite un transfer de know-how gratuit catre o posibila concurenta. In privinta imaginilor si hartilor, la momentul semnarii – 2001 – in agentii nu existau aplicatiile de astazi, a fost viziunea mea confirmata ulterior asupra potentialului acestei pieti. Ca o paranteza: in 2001 eu propuneam , iar Euromedia refuza,  ofertare afisajelor online pe tipicul a ceeace astazi numim magazin virtual.

Cred ca se poate spune ca in toti acesti ani in relatia cu Euromedia am avut foarte multa rabdare. Este adevarat, la fel cum este de adevarat ca permanent am evaluat mai bine decat ei insasi sansele de reusita a proiectelor derulate de Euromedia si am stiut zicala “cine rade la urma rade mai bine”. In prima perioada stiam ca este imposibil ca cerintele lui Radu Ancuta sa se poata pune in practica si sa aduca rezultate benefice pentru companie. Dupa vanzarea companiei si indepartarea lui Radu am asteptat 2 luni pentru a le da o sansa fair D-lor Muscina si Costea sa se familarizeze cu problemele companiei apoi le-am trimis o scrisoare in care le aratam ca exista o injustete si o pierdere pentru ambele parti. Acestia au desemnat un consilier personal sa discute cu mine, am avut o serie de intalniri, iar in final acesta a venit cu propunerea sa reiau mentenanta si dezvoltarea aplicatiei insa cu ignorarea debitelor anterioare. Cu alte cuvinte banii ce urmau incasati erau ori plata serviciilor curente dar nu si a datoriilor anterioare ori erau in contul sumei initiale dar atunci rezulta ca urma sa muncesc pe gratis. Totul asezonat cu o atitudine aroganta de tipul “eu sunt mare tu nu existi”. Nu sunt lamurit nici pana acum daca aceasta solutie a lui a izvorat din tupeu sau din incompetenta.

Noroc ca nu-mi bazam traiul zilnic pe dosarul Euromedia … Asa ca am apelat la dl. av. Dinu Petre din cadrul Cunescu&Balaciu si Asociatii. Numai cuvinte de lauda pentru acest domn, pe langa specializarea in drepturi de autor a fost si dedicat interesului meu cautand sa rezolve prin mediere si nu in instanta. Asa am intrat in procedura de conciliere in care Florin Tuca a acceptat doar sa-mi inmaneze o copie dupa surse si imagini. In acea perioada Euromedia cheltuise deja zeci de mii de euro pentru a achizitiona echipamente si licentele necesare unei aplicatii impusa de Viena, o aplicatie cu interfata alfanumerica ( precum aplicatiile DOS dinaintea aparitiei Windows-ului) ce necesita customizari masive si scumpe. In final aceasta aplicatie, PWS, a putut fi folosita partial doar de catre Betacons si a fost imposibil de adus la o compatibilitate cu businessul Euromedia . La acel moment Euromedia credea ca o va pune in functiune inaintea terminarii unui proces cu mine. Un lucru esential a fost faptul ca Euromedia a sustinut in scris ca utilizarea aplicatiei modificate nu necesita acordul meu fiind permisa de conventie. Nu era asa, dar pentru mine nu a insemnat decat ca mai trebuia sa mai am cativa ani rabdare.

In 2008 conventia a expirat si, conform pozitiei autoimpuse de catre Euromedia, aceasta nu mai putea folosi versiunea curenta a aplicatiei. Teoretic ar fi trebuit sa revina la ultima versiune creeata de mine in 2003 ceeace era imposibil operational. Norocul lor a fost faptul ca in acel moment la conducere era Tiberiu Roman cu care am reusit sa am un dialog si sa construiesc o relatie de incredere. Am semnat cu acesta un montaj legal cu o durata de 1 an si posibilitate de prelungire prin care eu primeam o suma de bani lunara iar Euromedia isi rezolva problema legala si totodata putea sa apeleze la mine in probleme legate de anse oricand era necesar. Acest aranjament a fost prelungit de catre Euromedia succesiv pana in martie 2011. Trebuie sa fiu corect si sa recunosc ca astazi toate sumele initial in disputa (luand in considerare chiar si dobanzi, inflatie, etc) au fost pe deplin acoperite.

In perioada Monicai Magureanu am propus chiar si un upgrade la versiunea curenta a aplicatiei la un pret modic iar sub Claudiu Manolescu am si testat timp de o saptamana aplicatia noua. Am povestit aici cum membri ai departamanetul software din cadrul Euromedia au amenintat cu demisia impotriva upgradeului cu toate ca scosesem din aplicatie toate modulele care se suprapuneau cu produsul lor iar eu am renuntat deoarece , chiar daca puteam tehnic, nu aveam nici o chemare in a prelua mentenanta si dezvoltarea OPVAN si a altor aplicatii din Euromedia.

Revenind la cele cu care am inceput acest post … oricand obligatiile Euromedia incalcate de catre aceasta puteau avea repercursiuni grave asupra ei. Nu am mers pe acest drum deoarece nu am vrut niciodata sa ma razbun, intotdeauna am vrut sa-i fac sa recunoasca ca au gresit fata de mine si fata de propriile interese. Acele obligatii au aparut ca parte a unui plan constructiv, de dezvoltare a noi servicii si facilitati pentru industria publicitatii OOH si ar fi fost chiar pacat sa fie utilizate altfel. Am o sincera parere de rau ca am fost deturnat de catre alte afaceri si nu am reusit sa ma mobilizez pentru a le concretiza. Poate ca nu este insa timpul pierdut !

PS. Daca se intreaba cineva de ce am scris in acest serial “anse” in loc de “Anse” ii spun ca vine din speranta de a avea aceeasi soarta precum “xerox”