Până să apară o poziție din partea guvernului pe tema CEI putem să ne aplecăm spre un subiect înrudit – nodul eIDAS românesc. Am mai scris despre el atunci când am spus că avem mari probleme și nici nu știm despre asta, profit de apariția unei interpelări a d-lui dep PNL Pavel Popescu și a răspunsului ministrului MCSI pentru a deschide măcar superficial acest subiect.
Să descifrăm puțin textele:
Autorul interpelării întreabă MCSI de ce în ghidul prin care dorește să finanțeze ONRC cu peste 20 milioane euro este prevăzută doar 1/2 de interoperabilitate, situație care încurajează exodul de capital românesc și stânjenește investițiile străine.
Miza practică este următoarea: ONRC va certifica atribute de identitate electronică aferente companiilor românești și le va pune la dispoziția instituțiilor echivalente din UE. Acestea vor autentifica astfel companiile românești și le vor permite să-și deschidă, peste internet, puncte de lucru, filiale, etc. în respectivele țări. În schimb ONRC-ului Ghidul nu-i cere și nu-l finanțează să acționeze simetric, să accepte identități electronice din UE pentru operațiunile din România.
Răspunsul MCSI, după o lungă divagație, este că instituțiile publice conform HG 908/2017 ”trebuie să țină seama” de prevederile unui document european din categoria ”bune practici”, astfel putem înțelege că MCSI se așteaptă ca restul de interoperabilitate să apară spontan, din inițiativa ONRC. Mai departe, și cu aceeași candoare demnă de o lume mai bună, MCSI la pct. b arată că nici măcar nu a înțeles problema ridicată vorbind de cetățeni români (care totuși, dacă trăiesc în altă țară UE, este posibil să folosească identități obținute acolo) în loc de investitori străini care ar putea deschide afaceri în România.
Autorul interpelării întreabă MCSI despre stadiul implementării nodului eIDAS românesc menționând termenul de Martie 2018 pentru începerea testării și Septembrie 2018 pentru intrarea în producție, termene stabilite prin Regulamentul eIDAS.
Dincolo de drumul spre infringement pentru depășirea termenelor nodul eIDAS românesc este de o mare importanță practică. La el se vor conecta instituțiile publice pentru a consuma identități electronice și atribute certificate (ex. adresă de domiciliu, CNP, etc.) pentru cetățenii români și străini. Este practic platforma unică și națională de identitate electronică și schimb de date personale certificate (desigur cu acceptul respectivei persoane).
MCSI răspunde că la 26 Februarie 2018 proiectul nu avea încă cererea de finanțare semnată și reiterează cât de important este acest nod. Reamintesc că după asigurarea finanțării urmează procedura de achiziție publică și implementarea propriu-zisă, statistic aproape 2 ani pentru un astfel de proiect.
Ultima întrebare a autorului interpelării face referire la termenele menționate, Septembrie 2018 fiind opozabil tuturor instituțiilor publice românești obligate de regulament să se conecteze prin nodul românesc la rețeaua europeană și să accepte astfel toate identitățile europene.
Evident aceste instituții au nevoie de o perioadă de timp pentru a integra și testa acestă nouă metodă de autentificare.
MCSI nu răspunde la această întrebare sugerând prin aceasta că nu se consideră răspunzător de situația în care sunt puse instituțiile publice în urma întârzierii apariției nodului românesc față de care este atât implementator cât și organ de supraveghere.
În mod voit am preluat cât mai sintetic cele două documente, cred că acest dialog reprezintă un mecanism de bază al democrației și că este necesar și firesc ca acestea să fie citite integral. Referitor la acest nod, al cărui proiect mi-a prilejuit momente memorabile anul trecut, mai pot spune că mai există două valențe. Faptul că în lipsa lui este blocat accesul românilor la mijloace mai ieftine dar echivalente certificatelor calificate emise în România este relativ evident, motivele întârzierii contractării sunt mai puțin publice dar nu mai puțin interesante.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu