Declarații europene

În ultima perioadă am văzut o mică campanie de presă anti-guvernamentală bazată pe 3 subiecte/declarații ale Comisiei Europene la care România, prin MCSI, nu a achiesat odată cu majoritatea țărilor UE. Pornind de la declarații politice cu titluri click-bait ”infrastructura IT&C a țării noastre se irosește” până la articole de presă care sugerează din start că România ”Întârzie să adere la aceste inițative” toată lumea consideră aderarea implicită fără a se mai obosi să ne explice oportunitatea acesteia.

Voi încerca eu să fac acest efort minimal de a sublinia nuanțele și de a descrie care ar putea fi mizele și consecințele pentru români. Să o luăm în ordinea apariție publice …

Proiectul EuroHPC are 1 an avans față de celelalte două, declarația lui fiind semnată în martie 2017 ( CE este destul de rigidă în privința metodologiei, cam toate inițiativele sale urmează același drum). La acel moment cele 7 țări semnatare au accentuat necesitate unei infrastructuri integrate europene de procesare la nivel exascale întrucât zona de cercetare și companiile din EU consumă astfel de servicii de calcul din import ( raport 1:5 între intern și non UE). Astăzi CE ne spune:

”Contribuția UE la EuroHPC va fi de aproximativ 486 de milioane de euro în baza actualului cadru financiar multianual, statele membre și țările asociate alocând și ele o sumă similară. În total, până în 2020 urmează să fie investită o sumă de aproximativ 1 miliard de euro din fonduri publice, iar membrii privați ai inițiativei vor furniza contribuții în natură.”

și invită restul țărilor membre să intre în proiect. Intrarea în proiect înseamnă practic alocarea unei sume de bani din bugetul național pentru ”capitalul social” al acestei entități primind în schimb un vot cu o putere proporțională în administrarea acesteia precum și acces proporțional la puterea de calcul care va fi creată de proiect. Costurile fiind clare, să vedem care ar putea fi beneficiile:

• participarea unor companii private românești ca parteneri în proiect – teoretic posibilă și fără implicare guvernamentală, din păcate nu avem companii românești leader pe aceste tehnologii
• amplasarea pe teritoriul României a unei infrastructuri din proiect (similar cu laserul de la Măgurele) – decizia amplasării se va lua prin vot, pentru a-l controla probabil că ar trebui să contribuim cu sute de milioane de euro pentru a fi semnificativi.
• putere de calcul la dispoziția guvernului – aceasta ar trebui distribuită mai departe către companii sau institute de cercetare. Există oare cerere ? Să ne amintim de ”Centrul Național de Supercomputing” – o entitate guvernamentală fantomă creată în 2009 pentru a opera o infrastructură HPC cumpărată cu 2 milioane euro din fonduri europene. Din câte știu eu aceasta nu a ajuns să modeleze fenomene științifice, economice sau de mediu din lipsă de cerere, atunci și acum existând capacitate de calcul nefolosită în universități. Și desigur aici trebuie analizat serios, nu putem cumpăra capacitate zicând că nu-i nimic, dacă nu o solicită/plătește nimeni atunci minăm bitcoin .

Din FB aflăm că, foarte corect, MCSI s-a dus să întrebe Ministerul Cercetării și Inovării dacă dorește să le ofere instituțiilor din subordine putere de calcul în loc de cash. Nu ne scriu și răspunsul …

• manifestarea solidarității cu CE, integrarea în trendul european. Nu cred să fie nimic de obiectat față de acest lucru în condițiile unor costuri rezonabile.

Mi-aș fi dorit ca toți cei care s-au pronunțat atât de ferm pentru intrarea României în EuroHPC șă fi inclus și poziția lor pe punctele de interes enumerate. Să ne precizeze dacă promovează aderarea simbolică, pe sumă minimă, sau există și beneficii economice care ar justifica o implicare semnificativă. Toți putem avea o opinie dar cei care contează – începând cu MCSI și terminând cu formatorii de opinie – cred că sunt datori să-și și argumenteze poziția.

Să trecem le următorul subiect … Parteneriatul pentru Blockchain, declarație semnată de 22 sate membre, nu încă și de România. În această primă etapă trebuie să citim declarația, nu comunicatul și nu vorbim încă de bani, știm însă că vom ajunge acolo.

Comunicatul de presă spune doar că:

Close cooperation between Member States can help avoiding fragmented approaches and can ensure interoperability and wider deployment of blockchain-based services. The Partnership will contribute to the creation of an enabling environment, in full compliance with EU laws and with clear governance models that will help services using blockchain flourish across Europe.

cu accent pe ”wider deployment ” și ”blockchain flourish across Europe.”

În declarație citim că:

A blockchain services infrastructure building on existing initiatives, with governance involving public authorities, should support interoperability and open interfaces, with the highest standards of security, confidentiality and personal data protection compliance whilst offering economies of scale as compared to a plethora of non-interoperable private blockchains.

Cu atenție putem observa că nu este vorba de tehnologii proprietare din familia blockchain (cum dezvoltă IBM și alții) ci de însăși implementarea tehnologiei în producție (într-un serviciu care implică guvernanță) caz în care apare cam stridentă delimitarea de ”non-interoperable private blockchains”. Astăzi cele mai multe date există în platforme care sigur nu sunt private (cod open source, acces liber, guvernanță minimă și colaborativă), catalogarea lor ca private sugerează viziunea unui viitor serviciu ”public” în sensul de ”al administrației publice europene”. Mai există și alte argumente în text pentru ipoteza mea despre viziunea propusă în acestă declarație: caracterul distribuit specific blockchain care permite rularea pe infrastructuri independente și eterogene reprezintă o oportunitate de integrare a serviciilor publice guvernamentale la nivel de infrastructură fără mari investiții din partea CE. Însă odată lansate aceste servicii vor fi la nivel de infrastructură complet controlate de guvernanța europeană, dacă căutam un click-bait aș fi scris kill-switch în titlul postării. Eu unul nu prea înțeleg de ce integrarea la nivel european trebuie să plătească prețul ineficienței blockchain în comparație cu alte tehnologii de stocare și prelucrare date, nu pot decât să mă auto plagiez: Toți putem avea o opinie dar cei care contează – începând cu MCSI și terminând cu formatorii de opinie – cred că sunt datori să-și și argumenteze poziția.

Despre ultimul subiect – cooperarea în domeniul inteligenței artificiale și declarația aferentă – aș spune că are are parfum de disperare … SUA și China conduc detașat în domeniul AI, Europa este cu drobul de sare și reglementează răspunderea juridică a mașinilor autonome înainte ca acestea să fie disponibile comercial. Inițiativa de astăzi este real solicitarea unei promisiuni din partea statelor membre de a susține continuarea acestei politici schizoide care-și propune să nască AI-ul prin GDPR ! Concret, cine este cuminte și aderă cu AI-ul său la idealul european va primi în viitor ceva fonduri pentru cercetarea teoretică. Nu m-ar mira ca, pentru mai mult control, peste 10-15 ani AI-ul european să existe preponderent în data centere dedicate, subvenționate și certificate de CE. Sunt pure speculații din partea mea, dacă este să-mi doresc ceva ar fi să existe români în cercurile unde se discută aceste subiecte, din mândrie nu din teamă !