Sărbători Fericite !

De 1 Decembrie

Anul acesta, deși am montat steagul, nu o să mai postez o poză pe blog. Voi încerca să fac ceva mai constructiv, sau distructiv – depinde cum privești. Voi analiza un text recent al d-lui Cristian Ghinea, personalitate devenită mai cunoscută ca ministru tehnocrat și, mai recent, remarcabilă prin gonirea lui Nicușor Dan din USR. Astfel dânsul se poziționează ca leader al opoziției ”curate”, cea care cu cinste și profesionalism unită va salva România.

Textul este preluat de aici, îl voi separa de comentariile mele prin font și aliniament.

Cum ne fac miniștrii cetățeni digitali. De mai multe ori pe fiecare.

Noi 21, 2017

Ce-am făcut cu documentele electronice …

Documente … mii, milioane de documente - toate materializează voința, autoritatea și esența administrației publice. Euro, multe milioane de euro, cheltuiți de instituțiile publice pentru ce este tradițional prima  achiziție - sistemul electronic de management al documentelor. Urmat de încă o instalare, și încă una, toate abandonate înainte de a deveni o parte intrinsecă a organizației.

Acest entuziasm finanțat generos din fonduri europene sau bugetul propriu a fost de obicei înfrânt de câteva întrebări simple, prea târziu puse.

• Ce fac cu hârtiile primite după ce le digitalizez ?

• Oare documentele electronice create de organizație respectă legislația în vigoare ?

• Instituțiile cu care colaborez sau, mai rău, care mă controlează le vor recunoaște ? 

• Dar REGISTRUL ?, unde e registrul de intrări-ieșiri pe care trebuie să-l predau la arhivă ?

Cu stil

Ne-am dorit mult ca încheierea perioadei de 4 ani în echipa Puchiu să fie făcută cu stil. Momentan am reușit pe jumătate …

Evaluarea anuală a CE, inclusiv DESI, a ieșit astăzi poziționând România ca trendsetter în domeniul datelor deschise. Aștept OECD-ul …

Părăsesc astfel datele deschise urmând a-mi fructifica experiența acumulată în domeniul e-guvernării în calitate de consilier personal la d-lui Robert Rucăreanu – Consilier de Stat cu atribuții IT&C și cybersecurity. Este proaspăt sosit in aparatul de lucru al prim-ministrului, venit din mediul privat ca manager al Check Point Romania, anterior CISCO și niciodată înregimentat politic. Rolul acesta este de consultanță și reprezentare pentru Prim-ministrul României, nu are valențe executive însă îmi permite să continui să fiu aproape de activitățile mele principale.  

Mă înclin !

Așadar prin efectul legii 9 Noiembrie a fost ultima zi a unei incredibile etape în mediul guvernamental. Nu știu ce va urma însă știu sigur că nu voi abandona câteva subiecte din zona e-guvernării, trebuie să găsesc cea mai potrivită soluție pentru a le fi aproape.

CEI, ANCOM si eIDAS #8

Trei subiecte ce, oarecum, s-au întrepătruns în ultima săptămână dar povestea este îndeajuns de complicată pentru a putea fi descrisă doar cronologic. După cum sugeram într-o postare anterioară ”oameni de bine” din administrația publică au început treptat să se implice în problema identității electronice cu mai multă pasiune decât ar fi fost obligați prin fișa postului. Abordarea ne-a fost simplă, o idee bună se auto-susține și cu puțin ajutor poate învinge manevrele ”opoziției”, oricâtă energie ar fi investită de aceasta, totul este ca subiectul să atragă implicarea cât mai multor oameni de decizie. Problema noastră are două componente: legea semnăturii electronice inițiată de MCSI și legea dedicată Cărții Electronice de Identitate iar exact pe CEI s-a dus lupta în ultimele două săptămâni.

The Circle (2017)

Ieri am văzut acest film, pe scurt actori mari aduși în film nu de bugetul modest (18 MIL USD) ci de dorința tipic hollywoodiană de a-și transmite mesajul către numeroșii lor fani. Nu este un film SF chiar dacă tehnologiile prezentate astăzi nu există, nici un thriller pentru că-i lipsește ritmul caracteristic. Ne prezintă câteva situații de viață foarte actuale și ne sugerează vinovatul – lacoma corporație.

În opinia mea problema vine din noi, tehnologia este amorală. Simpatizăm cu personajele filmului care își pierd confidențialitatea vieții private însă legiferăm pentru magistrați obligația bunei reputații. Așadar un magistrat care are o relație extraconjugală sau o atipică orientare sexuală sau un fetiș, toate putând genera emoție publică și o proastă reputație, este în pericol de a-și pierde postul dacă aceste secrete sunt dezvăluite.

În acest caz noi nu mai vorbim de secrete ci de minciuni pentru a-și păstra postul (SECRETS ARE LIES) iar dezvăluirea lor în tabloide este un serviciu pentru societate (SHARING IS CARING). Îi obligăm să depună declarații de avere pentru a descuraja corupția (PRIVACY IS THEFT).

SECRETS ARE LIES, SHARING IS CARING, PRIVACY IS THEFT este motto-ul maleficei corporații din film !

Aceeași bună reputație este legiferată parțial pentru demnitari și cerută prin regulamente interne pentru preoți.

Meandrele concretului …

Mi se pune în brațe o invitație/bilet la Microsoft Summit care se va ține în noiembrie la Teatrul Național cu indicația de a mă duce. Mă înregistrez pe internet și las foaia pe birou. După câteva zile o întorc din întâmplare și observ că avea ceva scris pe spate:

 

La MCSI (eIDAS #7)

A mai avut loc o întâlnire, de această dată subiect pe FB

Pe scurt, dl ministru Șova a participat câteva minute, cât să le spună băncilor să-și bage mințile în cap – oricine vrea documente cu valoare legală trebuie să treacă prin auditarea necesară unui furnizor calificat. Și nu, nu identificare video. Restul participanților și-au menținut pozițiile anterioare.

La MCSI (eIDAS #6)

A trebuit să schimb titlul, acțiunea s-a mutat la MCSI. Aceștia au invitat pentru a dezbate proiectul lor de lege asociația băncilor, asociația furnizorilor de certificate calificate, două ministere dar nu și SGG (iar dl CIO a fost prea timid pentru a-și exercita prerogativele legale și a se auto invita) așa că pot povesti doar ce mi-au povestit participanții.

Față de alte vremuri vedem schimbări importante … În primul rând faptul că a reglementa prin Ordin de Ministru în contra legii (Regulamentul eIDAS în acest caz) este imediat sancționabil ca fiind abuz în serviciu duce la necesitatea unui proiect de lege pentru a cărui conținut nu există răspundere penală. Însă astfel aceste întâlniri se circumscriu dezbaterii publice a acestui proiect de lege impunând transparență și dialog. Un alt factor major evolutiv este o schimbare de atitudine în privința IT-ului din ministere, îmi place să cred că a fost declanșată de apariția GLIT. Astăzi responsabilii IT, de la consilieri până la directori, au prins curaj și treptat ies din zona de execuție cu idei despre viitor. Spuneam ”nu numai în viziunea mea, IT-iștii din ministere trebuie să depășească percepția larg răspândită că sunt cei pe care îi suni când se termină tonerul. Ei trebuie să fie cei responsabili de managementul informației, să fie implicați în deciziile conducerii asupra fluxurilor de lucru  și a strategiei organizației” și iată că s-a întâmplat, s-au dus și și-au informat conducerea despre cum ar trebui să funcționeze organizația lor, în antiteză cu cele susținute de MCSI. Iar cele două ministere, spre surprinderea MCSI, s-au pronunțat ferm, în scris sau verbal, pentru libertatea de a utiliza certificate extinse/avansate în activitatea guvernamentală și în relația cu cetățenii.

Laude

În primul rând să laud un articol de presă, prea puține sunt cu adevărat utile și actuale.

Apoi trebui să mă laud pe mine … se pare că am învățat ce trebuie făcut pentru a aduce o schimbare, mai concret am reușit să sprijin apariția în legea Arhivelor Naționale a unor prevederi dedicate documentelor electronice. Este o necesitate care mă apăsa de mult, astăzi am reușit sper ca arhivele electronice să devină echivalente și interschimbabile cu cele clasice, inclusiv documentele tipărite vor putea trece în formă electronică păstrându-și uzabilitatea. Pentru aceasta am demarat la începutul anului un grup de lucru dedicat simplificării utilizării documentelor și arhivelor electronice cu participare unor instituții relevante, iar în ședințele acestuia am analizat cu ANR textul inițial – cel supus dezbaterii publice – aplicându-l unor scenarii din viața zilnică a instituțiilor publice. Vom avea un standard de metadate pentru documentele electronice emis de ANR ca parte integrată a unui mod de lucru cu aceste documente stabilit de aceeași instituție. Vom avea pentru prima dată spus în mod clar că un document tipărit uzual poate fi înlocuit de varianta sa digitală dacă digitalizarea se face după anumite reguli, până acum așa-zisele arhive electronice ale instituțiilor publice erau colecții de documente digitalizate doar în scopul indexării și accesului rapid la informații, mai întotdeauna rămânea și arhiva fizică undeva pentru a fi acoperiți legal.

Petrol pe gratis

 

Văd că apar din ce în ce mai multe declarații legate de Big Data și Iot. Cred că este un subiect care ar fi trebuit discutat de mult ,responsabil în cadrul administrației publice. Ministrul MCSI Bostan a inițiat acest subiect, din păcate într-o manieră superficială, orientată spre evenimente publice aducătoare de imagine. Așa au apărut în câteva orașe proiecte pilot in care operatori telecom au instalat senzori pe domeniul public, au dat acces autorității locale doar la o sumarizare de tip dashboard și au început să se gândească cum să facă bani din datele strânse,  sperând  desigur ca acest mod de lucru să fie extins prin investiții pe fonduri europene.

MCSI ar trebui să=și amintească de zicerea unui fost comisar european care spunea ”Data is the new oil” și să se întrebe dacă datele generate de activitatea cetățenilor nu ar trebui să se întoarcă sub forma unei redevențe către aceștia. Altfel ne punem în situația de a da pe nimic ceva de valoare, doar pentru că nu știm ce să facem cu el iar până ne trezim contractele cu administrațiile locale vor fi fost semnate.

La mare

Începutul lunii Septembrie l-am petrecut departe de problemele de acasă, pe cât de departe poți fi când nu prea ai semnal pe telefon. Sau altfel spus, aici:

August, pe scurt

Mă mustra conștiința așa că încerc să înghesui câteva subiecte notabile ale lunii August. Am scris deja despre ședințele de la CDEP, acestea au avut atașată și destulă muncă de analiză și convingere a altor persoane și instituții. Am încercat să caut o soluție de mijloc în care să lase în pace administrația, se pare însă că unii vor totul!.

La Parlament (eIDAS #4 și #5)

Mda, n-am mai scris de o lună, sunt într-o pasă proastă dar dacă am început subiectul cu postări distincte măcar să continui această abordare. Pe scurt, evenimentele au evoluat exact așa cum mă așteptam – MCSI l-a dus cu vorba pe dl Drulă, și-a făcut un grup de lucru paralel – și secret au crezut ei – la care au invitat doar două instituții publice. În paralel aceste ședințe organizate de CDEP, fără participarea MCSI, au fost folosite de o parte din industrie să testeze pulsul și hotărârea celorlalte instituții și companii interesate. Apoi MCSI, fără să fi avut nici o întâlnire a grupului de lucru, a început să circule un text de proiect de lege foarte stufos datorită preluării masive de text din alte reglementări.

După ce desțelenești rămân soluțiile găsite de cel care a scris textul pentru atingerea celor două obiective perene: nimic nu există fără un certificat calificat iar firmele din EU nu pot vinde în Romania. Se adaugă un obiectiv nou, intră în reglementarea semnării la distanță (subiect care nu necesita o astfel de intervenție) într-un mod care obligă instituțiile de stat să renunțe la HSM-urile on premises și să externalizeze serviciul de semnare calificată către unul dintre furnizorii comerciali calificați. O să fie interesant când textul va fi supus dezbaterii publice, mai discutăm atunci.

Între timp instituțiile publice au făcut ce au spus de la început că o să facă, și-au pierdut interesul și au redus nivelul de participare când și-au dat seama că există încă o inițiativă. Gazdele din CDEP se amăgesc cu ideea că orice ar face MCSI proiectul le va ajunge spre avizare și-l vor modifica atunci uitând că Parlamentul este o instituție politică unde deciziile se iau prin vot.

Nu știu dacă vor mai fi alte ședințe la CDEP sau dacă acestea vor avea o participare relevantă. Pe termen lung rămâne de văzut dacă inițiativa parlamentară a fost bună sau rea, este posibil să nu fi făcut altceva decât să scoată la luptă anumiți oameni din MCSI. Eu trebuie să analizez dacă faptul că am spus public ce gândesc nu a fost o greșeală tactică fără nici un beneficiu, dimpotrivă am declanșat o spirală belicoasă cu MCSI care s-a ridicat până în stratosferă.

Underwood de România

În disperare, cineva din MCSI a trimis d-lui Vasilache documentația ANSEC primită spre avizare. S-a așteptat probabil să producă reacții publice care să impună organizarea unei dezbateri publice care să amâne discuția după 1 Septembrie când expiră abilitarea de a emite ordonanțe și procesul se oprește automat.

Cum socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg dl Vasilache a publicat și imaginea adresei de înaintare indicând explicit sursa ca fiind din cabinetul ministrului MCSI iar reacția publică este surprinzător de palidă. Unde sunt contestatarii profesioniști când ai nevoie de ei ?!?

La subiect, în opinia mea ANSEC este un pas înainte dar nu și o garanție că vor fi rezolvate toate problemele. Trebuie completat cu un management operațional în același timp imun la presiuni dar sensibil la particularitățile instituțiilor publice.

another me

Foarte urâtă așa numita ICI week / ICI leaks, niște oameni care își duceau bine-merci traiul spre pensie, unii chiar dincolo de ea, sunt brusc aruncați cu tot cu datele lor personale în fălcile haitei invidiase și dornică de senzațional. Nu este corect să ne întrebăm cum de au ajuns să câștige Nume și Prenume atâția bani, am fi putut să ne limităm spre exemplu în a spune ”nr. marcă 2322”.

Să lăsăm deci ICI și să ne orientăm spre o realitate alternativă. Un tânăr stat își începe noua viață, își obține ccTLD -ul și își caută operator pentru acesta. În ciuda acuzațiilor de corupție generalizată pornește o licitație internațională la care se prezintă ofertanți de marcă printre care Verisign, câștigă însă concurentul acestuia cu oferta de a plăti guvernului 33% din costul domeniului de 11 euro. Anul era 2007, țara era Muntenegru, astăzi au cam același număr de domenii înregistrate ca și noi.

Să recapitulăm! Asocierea Afilias + GoDaddy opereaza .ME cu un venit de 7,3 euro / an iar .RO urmează să coste 7,14 euro / an. Se pare că astăzi suntem Muntenegru din urmă ci 10 ani ! Peste 10 ani vom găsi același serviciu la 3,50 USD / an cam ca aici: https://www.instra.com/en/new-gtlds/pricing

Nu știu alții cum sunt dar eu mă bucur să fiu cu 10 ani mai tânăr !

CEI încotro ?

Săptămâna aceasta suntem în vacanță cu eIDAS dar am avut Cardul Electronic de Identitate în prim-plan. M-am dus la dezbaterea publică din spirit de solidaritate cu colegii din MAI, s-a dovedit a fi una dintre cele mai grele încercări din activitatea mea guvernamentală. Văzând ce a ieșit am ajuns să mă întreb serios ce înseamnă o dezbatere publică și care este definiția succesului ei. Provoc pe oricine are abonament la privesc.eu să urmărească dezbaterea cu atenție, ca și cum ar fi fost in sală (eu recunosc că am clacat după trei ore) ceilalți își pot face o idee din acest articol sau audio.

Pe scurt, din întreaga audiență un singur participant a cerut servicii electronice, trei reprezentanți ai unei asociații contestau managementul proiectului iar restul erau fundamentaliști creștini, probabil am văzut pe viu așa-numita CpF. În această privință chiar dacă a fost greu, a fost util. Am înțeles raționamentul teologic care este dincolo de aberațiile cu cipuri practic o poziționare contra avatarului modern – acea copie a omului în format electronic apărută prin strângerea și interpretarea / profilarea datelor din numeroase baze de date. Foarte interesant a fost faptul că practic au refuzat să ia în considerare caracterul opțional al cipului, aceștia au cerut să nu existe deloc, pentru nimeni, din câte îmi dau seama nu numai pentru a-și ”salva” aproapele cât mai ales pentru a nu fi discriminați. Încheind aici relatarea îmi rămân numeroase întrebări:

La Parlament (eIDAS #3)

Încă o Joi, încă o întâlnire la Comisia IT a CDEP. De această dată MCSI a trimis un funcționar care ne-a spus că nu are mandat să exprime poziții, va revenii în scris. Am aflat ce este cu tehnologia video – ideea este că după ce instalezi aplicația lor pe PC uploadezi un scan al CI și porți o convorbire video în urma căreia operatorul îți emite un certificat calificat, care nu-ți parvine direct ci este undeva în aplicație. Apoi prin aplicație/certificat interacționezi cu IFN-ul care plătește acest serviciu și poți lua credite de la distanță. Critica lor la adresa procedurii lui Augustin este că face trimitere în privința metodei de identificare din momentul emiterii certificatului calificat către legislația MAI, dânșii ar fi dorit o prevedere specifică în cadrul acestei legi. Audienței i s-a părut o forțare și le-a sugerat mai bine să discute cu BNR să înmoaie legislația sectorială. Altfel, o prezentare bună, ar fi prins la necunoscători.

La Parlament (eIDAS #2)

Se pot întâmpla totuși multe într-o săptămână, fie ea și de vară parlamentară. După prima ședință au urmat câteva evoluții interesante. MCSI s-a trezit (de fapt dna C.E. mi-a spus că ar fi vrut demult să facă un grup de lucru împreună cu industria dar nu a lăsat-o Augustin) și a anunțat că pornește propriul grup de lucru pe tema eiDAS și a furnizorilor de identitate calificați. Comisia IT a CDEP a apăsat și ea accelerația și a organizat a doua întâlnire invitând și ea industria. Ediția II a CDEP a fost deci o întrunire mult mai numeroasă, cu reprezentanți ai vechilor firme dar și a unora care vor să vină cu servicii noi (spre exemplu legalizarea recunoașterii identității prin apel video). Prezența guvernamentală a fost mult redusă, după cum am mai spus, oamenii au o disponibilitate limitată pentru lucrul redundant. Le-am spus acest lucru celor prezenți, dl Drulă s-a arătat intrigat de inițiativa MCSI și a propus unirea celor două eforturi. Apoi au urmat discuții destul de anevoioase, dl Drulă punea întrebări ingenue celor din zona guvernamentală, unele chiar cu miză precum cea despre limitarea duratei de validitate a unui certificat. Colegi guvernamentali evident nu voiau să spună în public idei ce rămân personale până nu sunt asumate de conducerea instituțiilor lor, ceea ce face de principiu imposibil un dialog de felul celui dorit. Târâș-grăbiș MAI, STS și cu mine am ținut până la urmă dialogul baletând generalități. La final unii colegi erau contrariați că au fost forțați să abordeze în public bucătăria lor internă. Cumva a reieșit că o valabilitate de 5 ani este tehnic acceptabilă, că recunoașterea certificatelor necalificate proprii se face pe bază de reciprocitate, că pentru câteva infrastructuri PKI guvernamentale nu este nici o problemă să demonstreze că îndeplinesc criteriile de calificare.

De sezon …

În ordine cronologică:

Felicitări prieteni !

La Parlament

Am participat le ședința inaugurală a unui grup de lucru organizat de Comisia IT din Camera Deputaților în vederea studierii situației certificatelor calificate și depunerii unui proiect de lege legate de acestea. O inițiativă pentru mine surprinzătoare, din multe motive. A fost antamat public cu ocazia audierii in Comisie a desemnatului ministru MCSI Lucian Șova, este un subiect de nișă cu implicații executive, a fost inițiat de opoziție – USR – și, nu în ultimul rând, uitaseră să invite și SGG alături de celelalte instituții guvernamentale.

M-am dus deci destul de intrigat deoarece, după cum am mai spus, situația în acest domeniu putea să fie mult mai rea. În zona introductivă am aflat că reglementarea anumitor aspecte doar prin Ordin de Ministru (cea mai slabă tărie de normare) nu este ok, că normal ar trebui să existe o lege și că proiectul acesteia va fi asumat de întreaga Comisie IT. Și cu această ocazie, noi, reprezentanții executivului, putem spune ce ne doare și ce îmbunătățiri ne dorim. Pot să înțeleg acest argument la fel cum aș putea înțelege și faptul că foștii mei colegi din Cancelaria PM Cioloș simt lipsa unei activități cu rezultate palpabile și imediate.

Să îndrăznesc să cred ?

Ieri a demisionat, înainte de vreme, dl consilier de stat G.S. cel a cărui angajare a semănat discordie între P-M și PSD. Nu a apucat să-și intre în mână, aș pune impetuozitatea sa - destul de surprinzătoare pentru un cadru militar - pe seama emoției adusă de această demnitate însă adevărata problemă legată de dânsul a fost gradul de incertitudine adus asupra rolurilor din Palatul Victoria.

G.S. a condus la SRI structura de IT, este cel care garanta că toate sistemele IT din SRI funcționează. Dintre lucrurile practice păstorite de dânsul sunt mai cunoscute celebrul BI cu date din întreaga administrație precum și un sistem de document management făcut inhouse. În SRI zona de cybersecurity este în răspunderea CyberInt, o structură complet diferită, cu rol activ dincolo de organizație. Totuși P-M l-a prezentat pe G.S. ca fiind consilierul său pe cybersecurity.

Când faci bine nu te laudă nimeni, te înjură ca înainte !

În luna Aprilie 2017 am avut un scandal de presă pe FB și print pe tema unui proiect de ordin MCSI care ar favoriza firmele românești emitente de certificate calificate. În mod evident era un subiect preluat întrucât în nici unul dintre articole nu se indicau exact prevederile care deturnau proiectul. În analiza mea era vorba de:

Art.16. - Prestatorii de servicii de încredere calificați trebuie să îndeplinească următoarele cerințe, în funcție de specificul serviciului pe care îl prestează:

(1)Atunci când emite un certficat calificat, un prestator de servicii de încredere calificat trebuie să verifice identitatea persoanei fizice sau juridice căreia i s-a emis un certificatul.

Activitatea de emitere certificate calificate poate fi împărțită în două mari zone: infrastructura PKI (serverul central) și activitatea cu publicul (ghișeul unde se verifică identitatea solicitantului). Regulamentul european 910/2014 prevede:

Articolul 24

Cerințe pentru prestatorii de servicii de încredere calificați

(1)   Atunci când emite un certificat calificat pentru un serviciu de încredere, un prestator de servicii de încredere calificat verifică, prin mijloace corespunzătoare și în conformitate cu legislația națională, identitatea și, atunci când este cazul, atributele specifice ale persoanei fizice sau juridice căreia i s-a emis un certificat calificat.

Informațiile menționate la primul paragraf sunt verificate de prestatorul de servicii de încredere calificat, fie direct, fie prin intermediul unei părți terțe, în conformitate cu dreptul intern:

Dacă analizăm cele două citate putem observa că proiectul românesc cerea explicit ca prestatorul să verifice identitatea singur, fără menționarea părților terțe. Scenariul de intrare a unui furnizor european pe piața românească este de a folosi infrastructura sa PKI deja existentă și de a contracta un terț cu prezență (ghișee) în întreaga țară. Această strategie de extindere a fost folosită în trecut, pe vechea legislație, și de furnizorii români care au semnat parteneriate cu băncile putând fi obținute certificate și de la sucursalele acestora.

Despre reutilizarea informației

Săptămâna aceasta am trăit o experiență interesantă, specifică activității guvernamentale. Hodoronc-tronc ne trezim cu acuzații de la Traian Rebedea -  o persoană cunoscută comunității IT academice. Spune el pe FB:

Avem o reclamatie din Guvern ca am adunat, post-procesat si afisat urmatoarele date despre contributiile catre partidele politice din Romania, sub motiv ca sunt date din MOF si nu avem voie sa le afisam, nefiind date publice.
https://wholi.com/who/ro-contributors

si

Traian Rebedea Da, exact. Prima oara m-au sunat sa imi spuna ca un reprezentant al Guvernului cu aspecte de Open Data la CE ne-a facut o plangere oficiala. Nu au vrut sa ne spuna clar plangerea si nici numele reprezentantului. De atunci am schimbat mai multe emailuri prin care ne cer noua sa ne justificam, fara sa aflam inca numele sau functia domnului / doamnei care ne face plangerea sau un text al plangerii. Este de rasul curcilor... cei de la CE se scuza si ei, dar spun ca nu stiu exact ce sa faca.

Povestea asta a reușit să-mi ridice tensiunea și să-mi strice somnul pentru o noapte. Firesc prima întrebare a fost despre ce dracu vorbește și am pus-o în primul rând celor din CE, a doua zi mi-au răspuns ”I have no idea what these comments are based on. I will investigate but I must say I'm surprised.” și totodată dialogul pe FB s-a stins. Probabil că așa, involuntar, am contribuit la scoaterea românilor din înghesuiala unor întrebări absolut firești.

Audentis Fortuna iuvat

 

Nu este o poză cu valențe artistice, doar documentare. Se pare că așa rânjesc eu după ce mi s-a părut că am reușit să conving MFP să extindă un proiect cu unele facilități noi.

 

OECD

 

După cum am scris România este interesată de OECD și face eforturi de apropiere și aliniere cu această organizație. Săptămâna aceasta am fost invitat să particip în cadrul grupului de experți OGD – Open Government Data – la reuniunea sa anuală, în mare parte dedicată metodologiei de evaluare a performanței naționale în acest domeniu. A fost o experiență revelatoare, am putut înțelege mai bine cum funcționează real această organizație, care îi sunt avantajele comparat cu OGP și Comisia Europeană.

Prima impresie este puternică, sediul lor te surprinde și impresionează:

 

O experiență importantă

 

Am terminat un proiect important pentru mine cu o săptămână spectaculoasă, un show cu toate ingredientele ce compun rețeta românească în luatul deciziilor. Am avut tot: EU cu ”vrem dar scriem ce putem”, loialitate pentru propria instituție, loialitate pentru fosta instituție,  credința că ce nu se vede nu există, invocarea formelor străine pentru fondul românesc, lipsa de asumare a decidenților care se duelează prin subordonați, tendința subordonaților de a spune ce cred ei că vor șefii. Iar finalul săptămânii a fost material de film, a început cu întâmplări de o foarte mică probabilitate, apoi lucruri care se puteau întâmpla de mult, totul culminând cu o minunată declarație politică de o precizie chirurgicală pentru cei ce știu să o citească.

Sic transit gloria mundi

 

Am auzit pentru prima dată de Open Knowledge Foundation în 2013, atunci când am primit ca task datele deschise guvernamentale. La acel moment aveau cel mai bine structurat mesaj pe această temă atât la nivel teoretic / doctrinar cât și practic prin coagularea eforturilor voluntarilor care au creat CKAN – platforma software folosită și de data.gov.ro. Undeva la începutul verii le-am scris întrebându-i ce disponibilitate au pentru a ne ajuta în lansarea portalului nostru dar nu am primit răspuns timp de o lună, după puțin presing am primit o ofertă de 1000 euro / manday din partea unei companii spin-off al fundației. Evident, ne-am descurcat prin forțe proprii…

Economia de acces

 

După amiaza aceasta mi-am luat liber și m-am dus să-mi exersez calitatea de cetățean la dezbaterea publică organizată de Comisia IT a deputaților pe tema proiectului de lege inițiat de dl Pambuccian referitor la economia de acces – exemple din această categorie fiind Uber și AirBnB. Acesta este textul discutat, versiunea curentă este coloana din mijloc care conține amendamentele guvernului.

 

5 zile pline

 

Încă o săptămână surprinzătoare … am fost iarăși în Luxemburg la invitația CE să discutăm despre datele deschise, au reușit să mă surprindă cu următorul slide:

Întrucât doar o mică parte dintre datele indexate în portalul european de date sunt potrivite pentru o utilizare complexă – folosind un supercomputer sau HPC – am întrebat care este măcar volumul total al datelor însumat în baza metadatelor păstrate de portal, din păcate nu se gândiseră să facă acest calcul ! Prin rata de finanțare de 50% și țintele alese CEF pare să evolueze spre o prăduială dedicată vest-europenilor.

Ghiță a înviat !

 

N-am mai scris de ceva vreme pe blog, a fost o perioadă foarte aglomerată. A fost sprint-ul final în efortul meu de a introduce câteva subiecte pe o formulă administrativă care să le ofere o bună șansă de reușită. Sper să avem deci formulare electronice produse standardizat, o registratură electronică  - SPV – pentru toate instituțiile publice iar, mai nou, am încercat să coagulez un grup de lucru pentru documente și arhive electronice. În mod paradoxal cheia succesului este să faci să se întâmple toate fără buget, nu pentru că nu ar fi neapărat bani ci pentru că nu cred că ne putem permite 2 ani pentru birocrația finanțării și achiziției publice.

Adunându-mă deci pe acasă beneficiez din nou de calitatea presei românești, total surprinsă de Ghiță cu mâinile în cozonaci. Mă gândeam că s-au pregătit – nu cred că a crezut cineva că nu vom mai auzi niciodată de el. Dar nu, în loc să fi dospit în aceste luni analiza rolului său, vorbim despre cum l-au prins. Hai să simplificăm puțin …. l-au prins și pe BIn-Laden, de ce nu și pe Ghiță ? Ca și pe mulți alții l-au acuzat de acțiuni care nu se regăseau în fișa postului – oferirea de servicii IT în mediul guvernamental. Este foarte dificil atunci când ai la dispoziție mijloace de influențare a administrației să te abții să le folosești în folosul propriu, al familiei tale – soră,cumnat,etc. Este posibil, am mai spus că asta este o boală profesională demnitărească, să ajungi să crezi că ești bun în a rezolva tot felul de alte probleme și de obicei te înșeli.

Schimb de experiență estică

 

Săptămâna aceasta a început cu două zile în care am fost gazda unui schimb de experiență între 4 țări – Bulgaria, Cehia, România, Polonia – și echipa portalului european de date – ODI și Capgemini – pe tema politicilor și acțiunilor naționale dedicate datelor deschise guvernamentale. A fost ambiția mea să-l ținem în București, o idee profitabilă economic dar care mi-a produs ceva bătăi de cap. Nu este atât de simplu mai ales când nu apelezi la colegii specializați în astfel de activități.

 

GovITHub – Capitolul I

 

Săptămâna aceasta am trăit o senzație ciudată, o premiere post-mortem a cuiva care, practic, este în viață ! Mai concret în cadrul galei CeRe ”Aprinde Lumina” dedicată activismului și implicării civice a fost premiată Cancelaria Prim-ministrului pentru proiectul GovITHUb. Deși poate nu este acum momentul, nici nu cred că va fi altul mai bun, să discutăm despre GovITHub, o discuție necesară pentru viitorul acestui tip de inițiativă.

Vorbim despre un proiect a cărei idee nu este originală, doar deosebit de dificilă în aplicare și pretențioasă în comunicare și managementul resursei umane. Pe modelul din US noi avusesem contacte cu Code4Romania fără mari speranțe de implementare când, în vara 2016, a intrat pe fir Dan Nechita. Acesta era, la acel moment consilier personal al P-m Cioloș iar din CV-ul lui rezulta o experiență orientată spre incubatoare de afaceri. Spre zona de IT a venit inițial cu o dorință de susținere a start-up – urilor, mai ales al celor orientate spre competitivitatea românească din cyber-security. Apoi a avut o implicare accelerată în problematica legată de IT-ul guvernamental mergând până la situația de a răspunde, de facto, în locul d-nului Tudorache, direct de activitatea MCSI în perioada de interimat ulterioară plecării d-lui Bostan. Undeva pe acest parcurs și-a cristalizat ideile și, mai ales, a simțit că acestea pot fi puse în practică așadar a redactat, în consultare și cu noi, Memorandumul despre CIO și GovITHUb. 

 

 

C.E.I.

 

Oarecum pe neașteptate MAI a pornit procesul de legiferare a noii Cărți Electronice de Identitate. Am urmărit cu interes comentariile din spațiul virtual și-mi dau seama de slăbiciunile comunicării guvernamentale care nu poate face altceva decât să citeze din acte oficiale – ori cetățeanului trebuie de cele mai multe ori să-i explici pe limba lui, chiar dacă imperfect juridic.

CEI are ambiția de a răspunde unui număr de nevoi importante ce pot fi împărțite în 3 categorii:

Beton !

 

Odată cu desemnarea domnului Stătescu, P-M Grindeanu a declarat:

"Pe criterii de competență. Aș vrea să vă spun, ca să înlătur orice discuție, că nu este consilierul de stat pe siguranță națională. Eu cred că în perioada imediat următoare una dintre provocările pe care le vom avea este legată de sistemul IT si arhitectura guvernamentală. Acest domeniu s-a dezvoltat insular, fiecare instituție și-a dezvoltat propriul concept. Interoperativitatea nu este cea mai bună. E nevoie de un om pe ciber security, de aceea am ales un specialist care are viziunea în acest domeniu."

 

Bingo !

 

Gata ! Linkul e al meu ! Dacă va mai exista vreun Andrei Nicoară în activitatea guvernamentală va trebui să trăiască cu o variație automată !

Din nou, înnorat

 

Astăzi a ieșit public noul concept cu privire la cloud-ul guvernamental prin declarațiile Ministrului MCSI. Avem câteva aspecte meritorii ce merită subliniate. În primul rând, în sfărșit, pare că ne-am lămurit că nu există instituție de stat capabilă tehnologic să proiecteze și să opereze un cloud PaaS – până astăzi erau câteva care tot țipau să primească ele milioanele că rezolvă problema. Susțin din toată inima varianta parteneriatului public-privat prin care cloud-ul este construit de o companie pe banii ei iar guvernul plătește de la buget pentru ceea ce consumă. Văd o dificultate importantă – trebuie găsită modalitatea din perspectiva legislației achizițiilor publice ca această investiție să fie amplasată pe teritoriul României.

Știri false

 

Am dat peste anunțul unui eveniment / dezbatere dedicat fake news și am decis să particip atras de o agendă ce părea a îmbina socialul cu IT-ul. Am început bine, cu un invitat pe Skype străin care m-a surprins cu definiția termenului ca fiind vorba de informații nu neapărat neadevărate (acesta fiind un aspect interpretabil) cât neasumate. S-a pomenit de ”viclenia” lui Trump care încearcă să introducă în categorie articolele care nu-și dezvăluie sursele. Apoi Petrișor Obae – moderator – a început o discuție cu invitații prevăzută a avea trei capitole: educație, aplicații de atenționare, blocarea site-urilor.

Din public primul care și-a permis să intervină a fost Cătălin Tolontan și rapid lucrurile au degenerat într-un iureș contra CNA și pasivitatea acesteia. Exemplul cel mai dureros s-a dovedit a fi ””Cioloș fiul lui Soroș” o știre pe care o considerau inatacabilă în justiție întrucât o astfel de asociere nu poate fi dovedită ca fiind un prejudiciu. Nu am rezistat să nu le reamintesc că, în acest caz, nici ”Ponta în poză cu Blair” nu poate fi dovedită ca fiind un beneficiu …

Cu cărțile pe față … I

 

Da, de curând am spus că ar trebui să lămurim public anumite istorii sensibile înainte ca acestea să ajungă subiect de scandal și orice explicație să-și piardă credibilitatea fiind considerată un atac. Am întârziat cu câteva subiecte care văd că mă prind din urmă, astăzi a declanșat startul fostul meu coleg de cabinet C.B. Am să profit de ocazie să încerc să analizez tehnica comunicării / manipulării pe social media. În felul în care am mai procedat, voi prelua textul spre analiză încercând un anti-SEO pentru că nu vreau să intru în ceea ce va urma.

Noutăți

 

Astăzi este o zi importantă …

 

MCSI

 

Nu am vrut să poluez postarea anterioară dar totuși găsesc remarcabilă succesiunea evenimentelor:

• 15 Feb  Ministrul MCSI declară că protocolul propus de ANAF ar putea să nu fie legal,
• 16 Feb  ANSPDCP îi dă dreptate public și anunță o investigație din oficiu
• 17 Feb apare un comunicat comun MCSI-ANAF care retractează toate acuzațiile

Acum ar trebui să ne reamintim că, în viziunea sa, MCSI ar fi trebuit dintotdeauna să coordoneze IT-ul guvernamental, să le spună celorlalte instituții – inclusiv ANAF – cum să-și construiască sistemele IT prin impunerea unor standarde arhitecturale, funcționale, de securitate, etc. și nu în ultimul rând să orchestreze interoperabilitatea datelor. Nu a reușit asta niciodată și nici nu ar putea-o face în viitor, nu mai are rost să elaborez teoretic  când tocmai ce a fost dovedit empiric acest lucru.

datele personale si ROTLD

 

Săptămâna aceasta a avut loc o mică agitație legată de transmiterea bazelor de date cu proprietarii domeniilor .RO către ANAF. A început cu o contestare și s-a încheiat repede după voia ANAF. Pentru cine citește cu atenție este decelabil faptul că finalul nu a fost decis în baza unui raționament juridic ci a unei evaluări de priorități. Cazul nu este unic, mai întotdeauna se întâmpla așa, totul de datorează faptului că avem prevederi legale contradictorii – în literă și spirit – și inaplicabile în practica de astăzi.

Oare ce vreau ?

 

M-am răzgândit … nu cred că a vedea textul este îndeajuns pentru a fi inteligibil …

La zi

 

Pe scurt, am ajuns în situația de astăzi pentru că ori avem o clasă politică prea coruptă ori avem o justiție prea agresivă. Percepția ține de fiecare om.

Pe larg, succesiunea evenimentelor este perfect recognoscibilă. Știm de mult mijloacele și metoda, să recapitulăm:

1. S-a încercat rezolvarea situației prin mijloace proprii. Eșecul acestei etape a fost marcat de arestarea D-nei Udrea – eșec al d-lui Băsescu
2. S-a încercat rezolvarea situației prin coordonare și punerea în comun a resurselor. Nici după Black Cube, dezvăluirile d-lui Ghiță și așa-zisa înregistrare ascunsă a d-lui Băsescu nu a fost atins un rezultat.
3. Acum se execută o acțiune de tip kamikaze cu dl Grindeanu în rol principal
4. În lipsa unui rezultat le rămâne ca opțiune doar exilul

 

La Mulți Ani ANSE !

 

Să știm despre ce vorbim …

 

Mă gândesc că ar fi utile câteva idei despre unele dintre tipurile de documente care pot apare pe ordinea de zi a unei ședințe de guvern astfel încât să fie mai clar impactul acestora.

Nota – este o informare pe care un ministru găsește util să o facă colegilor săi. Este unilaterală, nu necesită o aprobare dar permite o reacție din partea acestora. Spre exemplu MCSI, în momentul când a hotărât să finalizeze prin buy-out contractul guvernamental de tip software assurance cu Microsoft, a introdus o notă în guvern iar celelalte ministere, teoretic, au aflat și și-au modificat strategiile IT proprii în mod corespunzător.

In completare ...

Mă simt dator să citez sursa pentru o afirmație făcută într-un post anterior, bazat pe amintirea mea ca martor la eveniment..

   

 Începând cu minutul 1.44 avem următorul transcript:

Am fost, pe de altă parte, conștient că așteptările oamenilor față de acest guvern vor fi foarte mari și au fost într-adevăr foarte mari, presiunile au fost foarte mari ca acest guvern să demareze reforme și să intervină în foarte multe domenii, atâta vreme cât, pe de altă parte, unele partide se aşteptau ca acest guvern să se ocupe în primul rând de administrarea treburilor curente ale ţării. Însă încă de la începutul guvernării, au ieşit la iveală mai multe probleme, mai multe lucruri ascunse timp de, în multe cazuri, peste 20 de ani, care şi-au făcut simţită prezenţa şi problemele au apărut, au ieşit la iveală în această perioadă, aşa încât guvernul nu avea cum să NU abordeze aceste lucruri frontal.

Interesant cum acel NU bolduit nu apare în transcriptul oficial cu toate ca a fost rostit. În interpretarea mea, pe scurt, așteptările oamenilor (emoționale) erau mari, așteptările partidelor (negociate la momentul votului în parlament) erau de stagnare și conservare dar odată cu problemele noi apărute (și care nu erau cunoscute la momentul investirii) s-a simțit îndreptățit sa acționeze întrucât era nevoie și nu încălca promisiunea inițială față de partide. Un raționament care sună a scuză atât față de partide cât și populație.

Teoria găurii

 

Pot conceptualiza ideea că în spațiul public oamenii discută cu patos lucruri despre care nu au idee fiind lipsiți de posibilitatea de a fi informați pe respectivele subiecte însă pentru ultimul topic – gaura din buget -  nu există nici o scuză. Dacă Einstein a putut concepe teoria relativității doar prin puterea imaginației, pentru subiectul buget ar trebui să existe în capul oricui toate cele necesare.

Legea 88

 

A fost odată, ca niciodată, o țară care, din perfecționism sau poate din prea multe probleme, s-a hotărât să-și întărească societatea. Și cum familia este, după cum se știe, celula de bază a societății a hotărât să primească la starea civilă, pentru măritiș, numai domnișoare virgine. Zis și făcut, tuturor doritoarelor a început să li se ceară, de la ginecolog, un formular completat care să ateste această neprihănire.

Momentul !

 

În August 2015 spuneam că articolul 301 trebuie schimbat. Astăzi Dl. Dragnea spune același lucru. Pentru mine a fost o situație evidentă dar excentrică preocupărilor mele. Din păcate există situații similare de interes pentru mine legat de care nu se întâmplă nimic. Îmi este deosebit de greu să mă obișnuiesc să aștept ”să vină momentul”

Guvernul Cioloș

 

Din experiențele personale ale ultimului an am rămas cu o impresie bună despre Dl. Cioloș, mai bună decât cea despre guvernul său. Dânsul mi-a arătat bun simț, putere de muncă și corectitudine, guvernul Cioloș însă a fost per ansamblu  slab. Să schimbi 50% dintre miniștrii într-un singur an fără a avea o criză politică este o contraperformanță neegalată de nici un guvern politic, problema mea este însă că de la tehnocrați am avut așteptări mult mai mari, inclusiv relativ la prestația individuală.

Din păcate noi auzim dar nu înțelegem. Dl. Dragnea a spus din primul moment că va fi un guvern de tranziție, menit a menține și nu a revoluționa, și nimeni nu l-a luat în serios. Lăsând deoparte așteptările publicului, chiar și celor aduși de dl. Cioloș în echipă nu le-a fost clar acest lucru și au fost lăsați să se zbată – și să-i preseze pe cei din administrație – pe subiecte care nu puteau ajunge la o finalitate reală. Această abordare a fost incorectă și contraproductivă pentru toți cei implicați și definitorie pentru tot, având câteva consecințe directe: