Mi se pune în brațe o invitație/bilet la Microsoft Summit care se va ține în noiembrie la Teatrul Național cu indicația de a mă duce. Mă înregistrez pe internet și las foaia pe birou. După câteva zile o întorc din întâmplare și observ că avea ceva scris pe spate:
Și de aici începe nebunia … Legea 251/2004 își propune să blocheze efectul de mită al unui cadou prea valoros, deci ne-am încadra în spiritul ei. Litera ei însă spune că ”au obligația de a declara și prezenta la conducătorul instituției, în termen de 30 de zile de la primire, bunurile pe care le-au primit cu titlu gratuit în cadrul unor activități de protocol” apoi ”Comisia …. înainte de finele anului, propune conducătorului instituției rezolvarea situației bunului” adică ”persoana care a primit bunurile poate solicita păstrarea lor, plătind diferența de valoare” sau ”bunurile rămân în patrimoniul instituției sau pot fi transmise cu titlu gratuit unei instituții publice de profil ori vândute la licitație”
Să recapitulăm … a venit o invitație într-un plic (nu primită într-o activitate de protocol) pentru un eveniment de marketing unde trebuie să participăm în virtutea politeții impusă de relația client-furnizor. Această invitație este prețuită de vânzător la 750 lei dar oare are și cumpărători ? Dacă ar fi costat peste 200 euro (destul de simplu, doar hârtia suportă orice preț), atunci undeva la finalul anului m-aș fi prezentat la comisie cu acea hârtie. Presupun că dialogul ar fi urmat să fie cam așa:
Comisia: Vă rugăm să ne prezentați bunul în vederea evaluării.
Eu: Cred că era o piesă de Andrei Șerban … Toți actorii erau îmbrăcați la fel, în costume negre, iar acțiunea se derula peste tot, doar pe scenă nu.
Comisia: A fost o piesă de succes ? A avut cotă bună la bișnițari ?
Eu: Nu știu, e posibil să fi fost unii care să fi dat 750 pe bilet. Nu de alta dar apoi erau disperați să înghesuie oameni aruncând cu bucățele de hârtie în ei. Ei numesc asta networking, la finalul zilei se laudă câte au strâns.
Comisia: Vă rugăm să prezentați recolta dvs. pentru a fi evaluată.
Eu: Îmi pare rău, eu fug cât pot de ei, de obicei soluțiile lor nu au nici o legătură cu problemele noastre.
Comisia: Doriți ca în baza Art.2(3) să păstrați bunul achitând diferența ?
Eu: Nu
Comisia: În acest caz, conform legii, sunteți obligat să uitați orice despre acel eveniment, de asemenea să ștergeți orice postare pe FB prin care vă lăudați cu această participare.
Eu, butonând; Ok, nu știu despre ce vorbiți dar am impresia că am rezolvat.
Comisia: Mulțumim pentru respectarea legii !
Eu: Plăcerea a fost de partea mea !
Comisia: Încă ceva, puteți vă rugăm să ne sugerați o instituție publică doritoare de a primi un bilet la un eveniment care a avut deja loc ?
Eu: Desigur, Parlamentul României !
Morala: Dragă Microsoft România, eu știu că vrei să arați că ești cea mai anticoruptă companie însă îți spun sincer că dacă citeam la timp nu mă mai înregistram. Acum tremur la gândul că, pentru că mi-ai spus că e un cadou, s-ar putea ca cineva să mă pună să-mi iau concediu pe 7 Nov, că doar orele petrecute împreună nu pot fi simultan și cadou și sarcină de serviciu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu