Am auzit pentru prima dată de Open Knowledge Foundation în 2013, atunci când am primit ca task datele deschise guvernamentale. La acel moment aveau cel mai bine structurat mesaj pe această temă atât la nivel teoretic / doctrinar cât și practic prin coagularea eforturilor voluntarilor care au creat CKAN – platforma software folosită și de data.gov.ro. Undeva la începutul verii le-am scris întrebându-i ce disponibilitate au pentru a ne ajuta în lansarea portalului nostru dar nu am primit răspuns timp de o lună, după puțin presing am primit o ofertă de 1000 euro / manday din partea unei companii spin-off al fundației. Evident, ne-am descurcat prin forțe proprii…
Apoi am observat cum au implementat contractul de 600,000 euro pentru site-ul european de date deschise și au lansat Open Data Index – primul demers bine conturat de evaluare a disponibilității datelor deschise la nivel mondial. Un astfel de Top este o unealtă puternică de marketing, din categoria name and shame, putând stimula semnificativ interesul pe subiect. Deși am avut unele supărări pentru noi până în anul 2015 index-ul a fost un argument puternic pentru promovarea datelor deschise chiar dacă în joc a intrat și Comisia Europeană cu o evaluare paralelă. Pentru 2015 lucrurile au început să o ia razna – au schimbat metodologia și criteriile de evaluare chiar înainte de aceasta iar evaluarea însăși a fost opacă. Am scris pe acest blog și mi-am văzut de drum chiar dacă un drăcușor îmi tot reamintea în ureche că era perioada contractării unei noi generații de portaluri naționale .
Mai trece un an, nu știu ca OKF să fi prins un contract guvernamental, de noua ediție nu se auzea nimic – până la urma a întârziat 6 luni. Ca noutate aflăm că metodologia este preluată sectorial de la alte entități cu interese comerciale în domeniu, că au existat țări europene în care nu au mai reușit să găsească submiteri și că, în general nu mai reușesc să adune voluntari pentru evaluare.
Evaluarea devine și mai opacă, dacă în ediția anterioară se oferea linkul către datele afirmate ca existente, acum acest lucru nu se mai întâmplă dispărând astfel cel mai mare avantaj pentru vizitatorii interesați de date deschise. În cazul României au avut ca submiteri nevorbitori de română care au căutat cu Google și a folosit translate – ca rezultat au reușit să cadă în ridicol. Am avut un impuls să corectăm lipsa lor de performanță însă am aflat din Bulgaria că nu ai cu cine să porți un dialog fiind trimiși să scrie pe un forum obscur.
Povestea asta nu este surprinzătoare decât prin rapiditatea prăbușirii – nu cred că se așteptau șă concureze în prestigiu cu Comisia Europeană sau în zona ong cu Open Data Institute la a cărui înființare guvernul UK a contribuit cu milioane de lire. Îmi rămâne însă îngrijorarea legată de viitorul CKAN acum când marile portaluri guvernamentale renunță rând pe rând la acesta iar coagulatorul comunității – OKF – ajunge să-și cash-uiască credibilitatea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu