Noul HG pentru CTE

 Ce este CTE ?

Se încheie perioada de consultare publică pentru proiectul de HG de funcționare a CTE – Comitetul Tehnico-Economic care avizează proiectele ITC. Am trimis observații punctuale însă cred că existe puncte de interes și pentru publicul larg.

CTE avizează proiectele administrației, centrală și locală, din punctul de vedere al securității cibernetice, interoperabilității, funcționalităților, arhitecturilor sistemelor informatice, tehnologiilor utilizate în realizarea sistemelor informatice, drepturilor de autor. La acestea se adaugă diverse strategii și documente programatice.

CTE analizează dosarele prin intermediul unei Comisii Tehnice de Specialiști CTS și votează cu majoritate avizele date, care sunt obligatorii.

A fost înființat la inițiativa noastră, în 2013, și primit inițial cu reticență de MCSI. Astăzi este cel mai puternic instrument pentru forțarea evoluției IT-ului public. Am 5 ani de experiență ca membru CTS, perioadă în care am analizat sute de proiecte.

 

Ce schimbări ne sunt propuse ?

În primul rând CTE devine brațul armat care va mâna instituțiile publice spre cloudul guvernamental și platforma națională de interoperabilitate PNI. Orice instituție va avea nevoie de o derogare de la CTE pentru a nu utiliza cloudul. Orice instituție care nu și-a publicat registrele de bază  în PNI va fi refuzată în orice cerere de aviz către CTE până nu-și publică toate datele în PNI.

Avizele CTE primesc o perioadă de valabilitate de 9 luni după care trebuie reînnoite.

Lista instituțiilor care compun CTE se modifică semnificativ:

1. Autoritatea pentru Digitalizarea României;

2. Secretariatul General al Guvernului;

3. Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării;

5. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației;

6. Ministerul Finanțelor

7. Ministerul Educației;

8. Ministerul investiților și Proiectelor Europene;

9. Ministerul Afacerilor Interne;

10. Ministerul Muncii și Solidarității Sociale;

11. Ministerul Sănătății;

12. Serviciul Român de Informații;

13. Serviciul de Telecomunicații Speciale;

14. Agenția Națională pentru Achiziții Publice;

15. Ministerul Apărării Naționale;

Nou introduse:

4. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii;

16. Directoratul Național de Securitate Cibernetică;

17. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale;

18. Ministerul Justiției;

19 Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor;

20. Ministerul Afacerilor Externe;

21. Ministerul Culturii

Din listă este eliminată Cancelaria Prim-ministrului precum și menționarea CIO Guvernamental ca vicepreședinte CTE și reprezentant al SGG.

Dincolo de mărirea listei instituțiilor numărul de membri în CTS se mărește de la maxim 2 per instituție către minim 2, unul principal și oricâți supleanți.

Se introduce pentru membri CTS o indemnizație de ședință în sumă fixă brută în cuantum de 10% din câștigul salarial mediu brut.

Opinia mea

Implicarea CTE în forțarea adopției serviciilor de cloud (privat guvernamental și/sau comerciale) și a platformei de interoperabilitate este un aport esențial pentru succesul acestora. În același timp va localiza principalul câmp de bătălie cu părțile interesate în status-quo.

Valabilitatea limitată a avizelor CTE este naturală, la fel și unele noi măsuri de prevenire a modificării documentației după avizare.

Lărgirea listei de instituții membru CTE are o oportunitate discutabilă iar aceasta trebuie analizată separat, pe cele 2 paliere: CTE și CTS. Voi comenta în continuare în baza percepției mele despre realitatea funcționării CTE – CTS.

Este necesară o lungă punere în context

Membrii CTE sunt secretari de stat din instituțiile nominalizate. Aceștia, în general, nu au o pregătire IT și pot înțelege doar aspecte non-tehnice. Însă acestea, precum deschiderea și comunicarea datelor, chiar acuzația falsă că acest lucru nu se întâmplă, legislația în vigoare în zona din care provin, norme și politici europene sunt extrem de importante. La fel de important, în calitate de oameni cel puțin conectați politic, este să reziste și să amortizeze demersurile informale pentru avizarea unui proiect.

Pentru membrul CTE este extrem de important să aibă o imagine credibilă asupra realității proiectului votat. Așa a apărut CTS, cu 1-2 membri de încredere pentru fiecare secretar de stat. Aceștia comunică o concluzie oficială către CTE ca CTS și o opinie informală, fiecare pentru demnitarul lui.

În CTS, înainte de a ajunge la concluzii există discuții aprinse cu reprezentanții celor care au cerut avizarea. Acești reprezentanți sunt atât angajați ai instituției cât și consultanți contractați pe proiect.

În timp s-a construit natural un "modus operandi". Fiecare membru CTS citește rapid documentația și identifică zonele sale de interes. Pentru mine focusul era pe integrare și schimb de date, servicii deschise, abordări sustenabile. Alți colegi erau interesați de zona de securitate, de tehnologii performante sau de „dedicații”. Înaintea întâlnirii cu solicitantul aflam cam ce are fiecare de zis pentru a construi o agendă. De multe ori, în dialogul ce urma, însă apăreau surprize, nu în ultimul rând eșafodajul susținerii din partea invitațiilor se putea prăbuși spectaculos.

Astfel s-a dus vorba despre răutatea CTS.

Astfel au existat 3 intervenții pentru excluderea mea din CTS. În toate cazurile am fost susținut de conducerea SGG.

Pe scurt, un membru CTS trebuie să fi pregătit să supere multă lume și multe interese. Nici pentru membri CTE nu este o viață simplă, cu toate că prin guvernul Dăncilă s-a cam reușit cumințirea lor.

La obiect.

Efortul de a analiza aceste documentații este mare și în mod sigur merită răsplătit. Mă întreb însă cum aș fi reacționat dacă amenințarea ar fi fost nu doar excluderea (dintr-un organism care astfel se dovedea nefuncțional) ci și pierderea unui venit semnificativ.

Mă alint, eu nativ am tendința să supăr oamenii iar financiar nu am stat niciodată în leafa de la stat.

Totuși, sunt legitime unele întrebări:

1. va stimula indemnizația de ședință obiectivitatea și exigența membrilor CTS ?
2. va stimula indemnizația de ședință selecția meritocratică a membrilor CTS ?
3. vor fi cu adevărat plătite aceste indemnizații către toți cei din ședința CTS ?

Un alt risc în activitatea CTS este scurgerea de informații nedestinate publicității, informații despre proiecte, de o certă valoare comercială. Dacă poporul crede că „ce știu doi știe tot satul” cum să interpretăm cazul a 21x2 membri CTS?

Există și beneficii într-o listă lărgită. Se deschide o fereastră către noi zone din administrația publică, noi surse de date, noi norme și practici. Fiecare membru CTS poate găsi în proiectul analizat sinergii cu zona din care provine.

Dacă este să lărgim lista, propunerea mea a fost să fie inclusă și administrația locală prin Asociația Municipiilor din România. Acolo există foarte multe date, sisteme și interacțiuni cu cetățenii iar cunoașterea acestora poate aduce un beneficiu spectaculos.

După cum am scris și în articolul anterior, pot cu siguranță să deplâng eliminarea reprezentanților Primului Ministru din CTE/CTS, un factor serios de susținere în fața disputelor cu solicitanții de aviz.

Am publicat studiul comparativ al textului propunerii de HG în acest post.