În marja lăudabilului trend de publicare în consultare publică a Caietelor de Sarcini, început cu cele aferente cloudului privat guvernamental, iată că astăzi putem vorbi de un proiect esențial – REGES ONLINE – care va interacționa cu toți angajatorii din România.
CS este disponibil la adresa: https://www.inspectiamuncii.ro/reges
Evident, am dat o raită în secțiunea dedicată managementului identității și am reușit să fiu multiplu surprins.
A avut loc lansarea oficială a platformei ICI de trading cu NFT-uri în prezența unor demnitari relevanți (dl Florin Spătaru – min Economiei, dl Diaconu – ss MFP, dl Burduja – min MCID,dl Vevera - Director General ICI) și am fost curios cum s-au poziționat aceștia public.
Aveți în continuare marcaje de timp pentru principalele idei, urmate apoi de câteva observații personale.
Se apropie lansarea publică a unui nou proiect de lege dedicat semnăturii electronice și cred că este necesar să știm și contextul acestuia: proces, stakeholderi, istorii, interese.
Două proiecte ciudățele de OUG pe site la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.
Vă mai amintiți reclamele în care CEC garanta pentru FNI ?
Eu da, dar nu și conducătorii noștri. Eu am mai reacționat, SGG ignoră una dintre problemele mari de la ICI care începe să devină mult mai periculoasă decât simpla spoliere a deținătorilor de domenii .RO ‼️
⚠️Contrar celor sugerate: ICI nu este o instituție guvernamentală, nu reprezintă Guvernul României și nici nu există suport real guvernamental pentru ecosisteme descentralizate.
Acele NFT nu beneficiază de un statut oficial precum îl are intabularea de la ANCPI. Prezența în acel registru nu reprezintă o dovadă de proprietate, registrul nu are statut de Registru de Bază în sensul Legii 242/2022.
Oricine face sau doar sugerează altceva, pur și simplu încalcă legea.
Saga cloudului guvernamental conține destule smoke & mirrors. Bine gândite, au consumat destulă energie înainte de a se ajunge la chestiunile importante. Publicul larg este perfect scuzabil, experții mai pot greși, mai puțin de înțeles este însă momentul în care un organism colectiv cu cea mai înaltă pregătire de specialitate nu vede esențialul în subiectul ce-l preocupă.
Mă refer acum la Secțiile Unite din Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
La începutul lunii Aprilie au analizat protecția acordată datelor personale de prevederile OUG Cloud și au decis sesizarea Curții Constituționale a României.
Se mișcă lucrurile și în privința cloudului comercial utilizat în Republica Moldova. Guvernul MD a publicat un proiect de HG care modifică legislația aferentă funcționării cloudului privat guvernamental MCLOUD.
În oglindă cu abordarea din România se centralizează utilizarea cloudului comercial de către instituțiile publice, acestea îl vor accesa printr-un catalog întreținut centralizat, similar cu abordarea ADR.
Cloudul comercial poate fi oferit doar din DC din UE sau țări recunoscute a oferi un nivel echivalent de protecție a datelor.
Vom vedea textul după modificare, pare însă că se introduce o diferențiere între IaaS și restul serviciilor. Pare că folosirea IaaS este obligatorie și gratuită, pentru PaaS, SaaS și cloudul comercial nota este achitabilă atât centralizat, de guvern, cât și din alte surse.
Se introduce ca ofertă de servicii minimale ceva ce seamănă cu pachetul Microsoft 365 Business Basic.
Astfel se aliniază cele 2 laturi ale mesei, după ce conducerea Microsoft pentru România și Moldova a devenit recent unică (pe modelul Cuza) și cele 2 arhitecturi instituționale devin îndeajuns de compatibile pentru a negocia un singur pachet de servicii.
Ei bine, Curtea de Conturi a României, cu sprijinul omologului din SUA, a început să facă și audit al performanței proiectelor. Adică nu doar dacă au fost legale ci și dacă au fost decizii oportune și consecințe benefice.
Vă recomand să citiți tot raportul, este scurt, simplu, clar, la obiect.
Proiectul analizat este tipic și educativ, eu însă am găsit importantă următoarea afirmație ușor generalizabilă:
„Economicitatea cheltuielilor a fost afectată în cadrul componentelor parțial implementate. Este cazul celor aproape trei milioane de euro cheltuite în intervalul 2013-2019, din bugetul de stat, în afara Proiectului, pentru susținerea aplicațiilor informatice utilizate în paralel în cadrul sistemului judiciar și care urmau a fi înlocuite de RMS.”
⚠️ Adică orice proiect cu probleme este vinovat nu numai de problemele proprii ci și de toate cheltuielile și eforturile pentru compensarea acestor lipsuri ‼️
Din perspectiva zecilor de instituții publice care urmează a migra în Cloudul Guvernamental, a sumelor cheltuite de acestea pentru funcționarea în regim non-cloud, gradul de presiune asupra proiectului CPG devine spectaculos, practic poate chiar depăși valoarea nominală a proiectului.
Ieri a fost promovat intens evenimentul de lansare a proiectului „Competențe digitale de bază pentru cetățenii români”. Am mai spus-o, este cel mai riscant proiect din C7 PNRR.
Le-aș fi ținut pumnii și atât, doar că am nimerit într-un val de entuziasm al bibliotecarilor care mi-a sugerat că aceștia, deși au participat la eveniment, nu înțeleg structura proiectului.
Așadar acest articol este dedicat d-lui Viorel Spaiuc cu care am dezbătut subiectul.
Identitatea electronică stă la baza oricărei interacțiuni electronice online. Rolul ei este de a singulariza utilizatorul din grupul general, al clienților sau chiar al cetățenilor. Limitele sale sunt limite naturale pentru serviciile care o utilizează, riscurile sale sunt riscuri ale serviciului online prestat.
În continuare voi analiza limitele acceptate pentru riscul asociat identității electronice azi, pornind de la practicile comerciale și până la întrepătrunderea acestora cu activitatea guvernamentală în cel mai recent mediatizat serviciu public – cazierul online.
