HUB MMPS

Știți bancul cu ce-l care-și fură singur căciula și se bucură care are o căciulă nouă ? Acum avem o noutate, își fură singuri căciula și rămân fără ea ! 🤪Așa-zis-ul HUB de servicii al MMPS a înviat, ne bântuie, dat cu fard mult dar prost.

Avem un proiect de HG, link în primul comentariu, care reia acest proiect propus prin 2017-2018 și considerat, chiar la valoarea de 20 milioane de atunci, prea bull-shit ca să fie finanțat prin POC (oficial nu au mai fost bani pentru el) . Astăzi a rămas scris POC în HG, cam imposibil având în vedere calendarul, probabil țintesc PNRR dar redactarea este neglijentă.

Hai să vedem cum s-a ajuns aici. 👀

Prin 2012, la MCSI consultantul E&Y a primit un contract să evalueze starea și nevoile informatice din ministere. Acestea au fost invitate la discuții dar, elocvent pentru MCSI, marile ministere (MAI,MFP) au trimis 🖕 refuzând 👃MCSI băgat în treburile lor. Ministerul Muncii a participat și a fost recompensat cu 20 milioane euro din POC puse într-un tabel pe numele lor, fără să fie clar pentru ce concret, doar pentru că este un minister important. 

Trec anii și ajunge Olguța Vasilescu ministru. Cumva află povestea acestor bani și vrea să-i cheltuie. Cum ministerul nu are, natural, activitate operațională, pune pe masă un HUB de date de 20 milioane, un fel de data warehouse + BI (BI era la modă atunci, lansat fiind de proiectul SRI) alimentat cine știe cum cu date de subordonate. Evident greu finanțabil, sumă mare – KPI puține. I se aprobă proiectul dar este pus în așteptare (POC a fost supracontractat).

Dacă însă înțelegi problema găsești întotdeauna o rezolvare. Este luat partener în proiect ADR/MCSI (care prin OIPSI controlează finanțarea) și i se dă să scrie caietul de sarcini (consultantul tradițional al MMPS este STS). Astfel consultanții ADR (echipa POAT) găsesc o soluție mulțumitoare pentru toate părțile interesate, mai multe acum desigur, crescând valoarea proiectului. Efortul ia timp, este exclus ca proiectul să fie livrat în 2 ani, până la finalizarea POC. Apare însă PNRR, este redenumit HUB de Servicii (după moda MAI) și se împart banii – 350,000 euro ajung la ADR. 

Dar căciula  ⁉️

În clamările publice ale conducerii ADR 🗣 proiectele PSCID și PCUe sunt esențiale, vârful de lance al digitalizării, locul în care tot românul își rezolvă toate problemele. Floșc 🍅! Pentru 350K euro proiectul MMPS scris de ADR prevede ” un singur punct de contact cu cetățeanul – portalul MMPS”, deci nu PCUe, cu toate că jumătate dintre facilități sunt core business PCUe. Mai prevede ” Serviciul de autentificare unică a cetăţeanului și întreprinderii pentru serviciile publice electronice oferite de MMPS şi instituțiile din subordinea sa”, nu PSCID, dar aici nu pot să-i condamn, PSCID nu va fi gata la timp, poate niciodată. Nici nu îndrăznesc să mă întreb de ce ANPIS își schimbă, pe șest, sistemul informatic.

Fiecare are prețul lui, misterul rămâne MCID care se vrea în poză🕺, fără nicio treabă, și fără să observe că pe HG apare ADR ca inițiator contrar legislației în vigoare.

link proiect  https://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/proiecte-in-dezbatere/6317-hub-servicii-mmps 

Harta intereselor in zona documentelor de munca (eIDAS #46)

TLDR: Ieri am scris despre pozițiile exprimate de părțile interesate de forma electronică a documentelor de muncă. Drive-ul acestora fiind comercial, azi voi aborda decizia curentă din perspectivă tehnică, funcțională.

Pentru contractele de muncă semnatarii pot alege oricare dintre 3 variante, hai să vedem avantajele și dezavantajele fiecăreia.

⚠️Părțile interesate în această lege sunt angajatul, angajatorul și statul – interesele lor rar coincid. 

Documentul electronic are trei deziderate:

👉Integritatea – textul să nu poată fi modificat. Ce mai contează ce scrie dacă nu există această asigurare ?

👉asocierea sa voinței unei entități – este necesar ca informația din text să fie asumată, legal, de semnatar în beneficiul celorlalte părți interesate

👉o dată certă  - voința părților este limitată de statusul acestora. Spre exemplu semnătura unui tânăr are valoare diferită în funcție de vârsta acestuia la data semnării (+16,+18) iar semnătura unui director nu mai angajează compania a doua zi după ce a fost demis.

Aceste deziderate au o prioritate diferită în funcție de scopul și conținutul documentului, de aceea orice legiferare sectorială este capabilă să simplifice și să scadă costuri luând în considerare riscurile specifice. In zona relațiilor de muncă am avea matricea din imagine care impune următoarele explicații:

(Intensitatea crește de la verde către roșu.)

👉Integritatea documentului este esențială pentru angajat și angajator. Pot exista mici modificări de mare impact, spre exemplu mutarea unei virgule a unui procent de bonus. Pot exista garanții și alte obligații reciproce. Statul nu este imediat interesat de aceste documente, nu le cere pe toate, dacă este interesat solicită depunerea unei copii și consideră acea copie document de referință (obicei birocratic care ar putea fi serios limitat de folosirea pe scară largă a formei electronice securizate a documentului) 

👉Identitatea părților este surprinzător de puțin importantă. Cu cât între părți există, în timp, un lung șir de interacțiuni cu atât este mai puțin probabil ca o parte să le nege în bloc. Salariul plătit lunar în bancă, schimburile de mesaje și apeluri, toate denotă că între părți a existat o relație de muncă. O analogie: cu cât primești mai multe apeluri de la o persoană de pe un număr cu atât ești mai sigur că este numărul lui chiar dacă acel număr este o cartelă prepay fără o identitate legal asociată.

👉Data actului este de primă importanță pentru stat. Acesta combate munca la negru sau alte posibile înțelegeri nelegale angajat-angajator, în cazul accidentelor de muncă data instructajului SSM este chiar o problemă cu implicații penale. Pentru angajator, chiar angajat, obiceiul de a antedata documente, de multe ori întârziate  fără un scop malefic, este frecvent.

Revenind la cele 3 opțiuni tehnice observăm că:

👉Integritatea este garantată de marca temporală calificată sau de semnătura calificată. Semnătura avansată garantează la fel integritatea doar sub condiția ca certificatul avansat să fie corect generat și manipulat – o condiție ușor de îndeplinit de anumite industrii dar totuși nu de cei mai mulți angajatori/angajați.

👉Identitatea părților este garantată de caracterul calificat, este supusă condițiilor tehnice pentru zona Avansată așa cum am descris mai sus în timp ce marca temporală calificată contribuie minimal, în funcție de furnizorul acesteia.

👉Data certă este garantată doar de marca temporală calificată. Semnăturile calificate și avansate preiau data calculatorului care poate fi modificată în anumite limite (și cu destule semne ușor de descoperit într-o analiză a calculatorului de tip forensics)

Revenind la the big picture și la variantele adoptate ieri putem observa că:

☑️noua variantă introdusă – semnătură simplă + marcă temporală calificată – acoperă nevoile statului la cel mai  mic cost pentru angajator. Este ideală pentru multele documente cu miză mică.

☑️semnătura avansată este ok dar nerecomandabilă celor fară expertiză în domeniu, însă costul este minim

☑️semnătura calificată oferă liniște dar costă, din păcate, mult mai mult decât celelalte variante.

Va fi, practic, decizia fiecărui angajator, bazată pe o analiză cost-beneficiu. Un angajator privit cu încredere de piața muncii, cu mulți angajați va alege probabil să construiască și să auditeze un sistem bazat pe certificate avansate. Cei dispuși să plătească pentru confort vor alege soluții calificate iar cei care pleacă de la ideea că documentul de muncă e o formalitate birocratică (și orice neînțelegere se rezolvă prin demisie/demitere) vor merge cu documente copiate de pe net cărora le vor aplica marca temporală. 

În mod interesant, prin libertatea angajatului de a accepta sau nu varianta electronică vom vedea cu adevărat, statistic, cât este de real interesul angajaților pentru securizarea juridică a relațiilor de muncă. Cumva am impresia că cea mai mare parte a angajaților sunt total neinteresați de luptele de idei pe această temă și-și rezolva problema nu în instanță ci prin neprezentarea a doua zi la servici. 🤭

PS: marca temporală calificată este gratuită când cumperi certificatul calificat de la anumiți furnizori. Poate fi cumpărată și separat, la număr de aplicări, de la oricare furnizor din UE, simplu – plătești cu cardul și primești codul de activare al pachetului. Cred că  va deveni din ce în ce mai utilizată, în viitor la concurență cu alte soluții tehnice - blockchain spre exemplu, care oferă aceeași funcționalitate. Semnătura avansată va fi probabil oferită ca parte a aplicațiilor serioase de management al forței de muncă. 

Documente de muncă, electronice - clarificari (eIDAS #45)

Ne-am lămurit cu OUG-ul pe documentele de muncă în format electronic. A primit, cu unanimitate, Raport de admitere cu amendamente. A dispărut sigiliul calificat, au rămas 3 posibilități de combinat într-un document:

👉semnătură calificată

👉semnătură avansată

👉semnătură simplă însoțită de marcă temporală calificată

Însă variantele sunt aplicabile doar contractelor de muncă, articolul care referea documentele secundare (SSM, pontaje,etc.) a fost șters la propunerea patronatelor. O socoteală greșită, în opinia mea, vor fi aplicabile alte reglementări care au fost neglijate.

Interesante pozițiile părților.

Ministerul Muncii s-a arătat deschis amendamentelor arătând că OUG-ul a fost ”mult prea tehnic”.

ADR, reprezentat de la distanță doar la nivel de Șef serviciu 🤔, și-a declarat susținerea fermă pentru forma inițială a OUG-ului și pentru protejarea angajaților. Singura soluție corectă este cea calificată, semnătura avansată ar fi mai puțin periculoasă doar dacă certificatul ar fi emis de un terț specializat în servicii de încredere. Sigiliul este esențial deoarece conține identificarea firmei.

Federația patronală Concordia vede acest oug într-un context mai larg, al digitalizării, se opune sigiliului calificat și pledează pentru proporționalitatea securizării cu riscurile identificabile în viața reală.

AFSC susține ferm varianta inițială a OUG-ului, soluțiile calificate și consideră că eterogenitatea soluțiilor tehnice ce formează o semnătură avansată împiedică, în timp, validarea semnăturilor. Propune să nu existe soluții de semnare nominalizate în text, doar obligația de a fi echivalente cu semnătura olografă, echivalență de stabilit în alte legi. Marca temporală calificată este necesară, sigiliul calificat nu este dacă există și o semnătură calificată.

Senatorii au declarat că sunt prioritare simplificarea și digitalizarea. Ministerul Muncii a fost de acord cu amendamentele. Vot unanim.

Îmi pare rău că Sigiliul Calificat nu a rămas ca alternativă, în timp ar trebui să capete tracțiune și abia atunci să devină obligatoriu. Impresia mea este că astăzi eforturile au fost pentru repararea OUG-ului și nu un demers temeinic, menit să producă o transformare semnificativă a relațiilor de muncă. Păcat, ar fi fost multe oportunități, timpul a fost însă foarte scurt - săptămâna viitoare ar fi fost aprobat tacit de Senat și prin urmare mai greu de corectat la Deputați.

Speaker eveniment Open Data

Împreună am reușit cu Portalul Național de Date Deschise data.gov.ro să avem, ani la rând, cea mai bună clasare a României dintre metricele măsurate în DESI în capitolul e-guvernare. Ba chiar am fost numiți trendsetteri de către Comisia Europeană.

Dar cea mai mare mulțumire a mea nu este supraviețuirea ci chiar dezvoltarea portalului după plecarea echipei inițiale și a leverage-ului instituțional aferent. 

Cheia succesului a fost de la bun început înțelegerea contextului și a cerințelor europene, astăzi le-am spus cu toată dragostea că dacă evoluezi curajos în final ți se va da dreptate. La nivelul UE economia bazată pe date evoluează de la datele deschise către o altă organizare, capabilă să susțină financiar noile tehnologii, inclusiv AI, și noua magnitudine de date disponibile. Portalul ar putea fi centrul discuției românești și coagulatorul întreprinzătorilor care vor înființa această noua industrie.

https://fb.watch/hKRjWBuWok/ 

Documente de muncă, electronice la Senat (eIDAS #44)

Cartoful fierbinte produs de cele două doamne, L148 inițiată de Violeta Alexandru și L142 de aprobare a OUG-ului Ralucăi Turcan începe să dea bătăi de cap în Senat. In mod ciudat, deși sunt pe același subiect, L148 este la Raport la comisia de Muncă pe când L142 atât la Muncă cât și la IT, situație care va îngreuna alegerea.

Cel mai ciudat a fost discursul Certsign care au spus, chiar ei, că sigiliul electronic este excesiv pentru contractele de muncă ‼️ 

Concordia și ANIS au combătut la nivelul obișnuit.

În concluzie L148 a primit aviz pozitiv  de la IT, L142 așteaptă avizele pentru a intra la raport - totul se va decide în comisiile de raport. Ar fi util să fie aceleași comisii pentru a discuta totul unitar. În acestea vor fi propuse și discutate multele amendamente necesare pentru a transforma benefic proiectul rămas în cursă. Până atunci, lumea pare iritată de situație.

L148: https://www.senat.ro/Legis/lista.aspx?nr_cls=L148...

L142: https://www.senat.ro/legis/lista.aspx?nr_cls=L142...

Colaborare PS2-ANIS-DEPABD (eIDAS #44)

 Momentul anunțării publice a colaborării pentru pilotarea utilizării CEI în administrația publică locală.

5G la CDEP

Săptămâna viitoare intră la Senat legea 5G ieșită fără modificări de la Camera Deputaților. Asta nu înseamnă că nu au fost și tentative:

👉dep. PSD Daniel TUDORACHE (da, fostul primar S1) a propus dar a pierdut la vot 3 amendamente menită să determine trimiterea și avizarea legii către Comisia Europeană dar și o restrângere a echipamentelor afectate de aceasta.

👉dep. MIN Andi Gabriel Grosaru a avut 2 amendamente ce introduceau ca obiectiv protejarea ”vieţii şi integrității fizice și psihice a cetăţenilor” părând astfel a fi aliniat mișcării anti-5G.

Asta a fost încălzirea, la Senat va fi show-ul adevărat. Urmăriți pagina pentru detalii.

OUG Documente de muncă electronice (eIDAS #43)

OUG 36/2021, cea cu sigiliile calificate obligatorii pe documentele de muncă, este avizată negativ și distrusă argumentativ de Consiliul Legislativ pe următoarele considerente:

🤜Regulamentul eIDAS și L455/2001 sunt deja aplicabile în privința semnării cu semnătura electronică calificată a actelor juridice care dau naștere unor raporturi de muncă sau care decurg din acestea (cu alte cuvinte OUG-ul rezolvă o problemă inexistentă, altceva ar fi fost dacă își propunea să stimuleze semnătura avansată)

🤜Nu este constituțională derobarea angajatorului de răspunderea cu privire la locul de muncă ”de acasă”. Și acasă trebuie să existe condiții sănătoase de muncă.

🤜În privința securității datelor, consideră că este în primul rând răspunderea și efortul angajatorului și secundar o datorie a angajatului de a respecta procedurile aferente, negociate ca parte a contractului de muncă.

Privind dintr-o perspectivă modernă, a nomazilor digitali, a folosi un laptop în parc nu poate fi decât benefic. Privind dintr-o perspectivă subdezvoltată, a manufacturarii la domiciliu (existau cooperative cu munca la domiciliu și în perioada comunistă) da, condițiile de muncă pot fi relevante. Scenarii diferite - soluții diferite, însă cum să le aprofundezi în lipsa unui minim dialog ?

Rămâne prima impresie - o creștere de costuri pentru angajatori fără beneficii pentru aceștia sau angajații lor.

Text aviz CL: https://senat.ro/legis/PDF/2021/21L142LG.PDF

Documente de muncă, electronice (eIDAS #42)

Astăzi ar putea să fie adoptată în Guvern o formă de OUG, teoretic dedicată digitalizării documentelor de muncă, dar practic exemplificarea metodei prin care hoții fură jackpot-ul.

Anul trecut, în versiunea propusă de Violeta Alexandru, exista un bun echilibru între obligația semnăturii calificate și flexibilitatea celei avansate, obținut printr-un dialog intens cu societatea civilă în care am fost implicat și eu.

Astăzi, după ce a sărit dezbaterea publică🤬, vedem textul pentru prima dată cu următorul conținut:

”Angajatorul poate opta pentru utilizarea semnăturii electronice avansate sau semnăturii electronice calificate, însoțite de marca temporală electronică sau marcă temporală electronică calificată 🤜și sigiliul electronic calificat al angajatorului🤛😡, pentru întocmirea tuturor înscrisurilor / documentelor din domeniul relațiilor de muncă rezultate la încheierea contractului individual de muncă, pe parcursul executării acestuia...”

Așa cum este scris, angajatul semnează eventual avansat dar angajatorul doar cu sigiliu calificat.‼️

Sigiliul calificat există în România în oferta Certsign ( doar cu ofertă personalizată, anul trecut era 240 euro/an), la Digisign  este 100 euro/an, la Trans Sped 110 euro/an.

Se vede cum această construcție a fost băgată cu forța, cu replace, inclusiv acolo unde nu are niciun sens cum este art.IV (2). Nu-mi pot închipui altceva decât tâlhari care așteaptă momentul potrivit și abuzează domnița, rămâne de văzut dacă aceasta s-a împiedicat accidental sau nu.

Dar jackpot-ul e mare ... de 4x prețul unui certificat calificat și eliminarea furnizorilor europeni care au probleme în înțelegerea extraselor emise de ONRC și evită sau descurajează prin preț emiterea de sigilii electronice.

Link proiect: https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2021/05/OUG-1.pdf