Am trăit să o citesc și pe asta ....
Este ipocrizie din partea CIO ca după ce te-ai folosit de acești oameni să ai brusc o revelație a evidenței. Chiar dacă planul s-a schimbat o minimă eleganță este necesară.
Am trăit să o citesc și pe asta ....
Este ipocrizie din partea CIO ca după ce te-ai folosit de acești oameni să ai brusc o revelație a evidenței. Chiar dacă planul s-a schimbat o minimă eleganță este necesară.
În 3 Dec 2020 a fost publicat proiectul de OUG pentru înființarea Directoratului Național pentru Securitate Cibernetică - DNSC, bine-înțeles doar cu o zi înaintea ședinței de guvern. Rezolvând transparența, să ne vedem de text.
Conținutul este substanțial, practic face vraiște toate practicile actuale de organizare statală mergând pe ideea că, fiind OUG, clauzele sale specifice vor prevala în fața legislației generale.
Pe fondul unui șir de întâlniri ale unor demnitari români cu delegații estoniene, subiect al unor mândre postări ale acestora, ar fi necesare câteva explicații.
👉Estonia are o politică națională, atât la nivel de imagine cât și industrială, bazată pe ”Estonia - campioana e-guvernării”. Este o construcție inteligentă bazată pe o instituție de stat ”academie de e-guvernare” în tandem cu o companie privată provenită din privatizarea echivalentului ICI din Estonia (care furnizează cam tot soft-ul folosit de guvernul Estoniei). Ambasadele estoniene trag din greu la acest program, în afara activităților diplomatice. Produc astfel de întâlniri, bazate pe dorința demnitarilor locali de a fi in poză cu ”campionii e-guvernării” care în realitate sunt întâlniri de vânzări, astăzi se pare că pe tavă le-a fost servit MFP.
Aceeași schemă se întâmplă în relația cu Israel având ca motor guvernamental pe CIO Marian Murguleț.
25 Noiembrie 2020 ne-a adus, din partea Comisiei Europene, forma finală a ”Data Governance Act”, o propunere de regulament care pune bazele unei noi industrii, poate chiar și în România ?
Până acum circulația datelor în societate se baza, în mare, pe două mecanisme imperfecte: fie datele erau publicate însoțite de o licență fără enforcement, fie erau tranzacționate între actori privați, contra cost, dar cu soluționarea conflictelor într-un cadru comercial civil. Ambele variante oferă prea puține garanții și astfel au blocat datele la sursă.
Vești rele de la PSCID, marea platformă incertă în toate cu excepția prețului, despre care am tot scris. Se apropie termenul pentru depunerea ofertelor și azi au publicat un răspuns consolidat pentru un mare număr de solicitări de clarificări. Ce putem reține:
Fără a răspunde nici unei critici sau întrebări ridicate de public după evenimentul de semnare iată că Autoritatea pentru Digitalizarea României publică (DF1102993 / 18.12.2020) Caietul de Sarcini pentru PSCID confirmând cele mai negre temeri. Avem o orgie hardware și software comercial COTS (open-source este explicit respins) demnă de visele umede ale unui director de companie precum Oracle, menită a deservii 10 milioane de români utilizatori de servicii de e-guvernare.
Sunt însă ignorate numeroase probleme:
Am neglijat aproape 2 luni acest blog, implicit am subminat funcția sa de bază - să mă ajute peste ani să-mi aduc aminte când și cum s-au întâmplat anumite lucruri. Voi încerca să recuperez din FB cele mai importante idei și încep cu predicția mea de început de an.