DDE, din nou

 

Săptămâna trecută am fost mai multe zile în Luxenburg pentru European Data Forum si o nouă întâlnire a grupului de lucru pentru Data Driven Economy – motiv pentru care am întârziat postarea anterioară. Deși EDF a fost o acțiune foarte utilă și interesantă voi prioritiza postările și voi scrie acum despre ultimele evoluții din DDE.

Am scris despre o ședință anterioară în care am inventat / introdus ad-hoc în discuția formală conceptul de fair sharing arătându-mi îngrijorarea că beneficiile vor fi distribuite inegal între statele membre. Ulterior, la București, mi-am prezentat ideea de distribuire a beneficiilor lui Radu și altor persoane fără a fi contrazis. Așadar săptâmâna aceasta am expus conceptul în plen fiind primit cu interes și solicitându-mi-se un material de prezentare cu o argumentație economică. Să recapitulez:

 

noii noi

 

Nu cred că dacă mâine copiem toată legislația britanică vom fi la fel de democrați precum aceștia. Ne-ar lipsi sute de ani de istorie și experiențe care să ne fi învățat practic care este originea și motivația celor scrise pe hârtie. Cred că Guvernul Cioloș va juca un rol important din acest punct de vedere. Spre exemplu poate pune lumea pe gânduri referitor la rolul unui ministru și profilul optim al acestuia. Și mai ales poate ne vom apleca asupra mecanismului de selecție a miniștrilor, cea mai vizibilă problemă a recentelor evenimente. Poate va deveni o cutumă existența unei perioade mei lungi, nu 24 ore, între nominalizare și demararea procedurilor oficiale. Nu este normal să fie 10 zile alocate construcției politice și timp cât să faci o căutare pe net pentru aprecierea candidaților. Mai ales când aceștia sunt necunoscuți și nu există deja înformații despre ei în presă și societatea civilă. Trebuie să existe timp pentru ca mesajul celor ce au ceva de spus să se propage, trebuie timp ca cele spuse să fie verificate, trebuie timp ca vectorilor de opinie să le fie evaluată imparțialitatea vis-a-vis de noii propuși.

 

Din nou, Luxemburg

 

Fost-am în Luxemburg din nou, iarăși cu probleme – zbor anulat și stat o zi în aeroportul din Viena. Pe agendă era o nouă întâlnire a grupului de lucru pentru date deschise iar pentru a doua zi – o mențiune scurtă și enigmatică: open date leaders network. Pe agenda personală aveam și eu un subiect cu ei: întră în joc sau aruncă definitiv prosopul ? L-a asta s-a dovedit că ar avea voință dar este puțină putință …

 

La zi

 

Tragedia din Colectiv m-a prins în avionul de întoarcere din Mexic, demisia guvernului în drum spre Luxemburg. Despre incendiu aș putea vorbi emoțional ca orice alt om, mai important ar fi însă ce face fiecare dintre noi ca așa ceva să nu se mai întâmple. Eu unul nu pot face real nimic, m-am străduit însă în ultimele luni să combat o carență identificată și în domeniul ITC guvernamental – se poate observa pe site-ul MSI că aceștia s-au apucat în ultimele luni să scoată norme de aplicare pentru cîteva legi vechi dar esențiale. Recunosc, i-am pârât !

La modul general însă sunt din ce în ce mai debusolat. Ultimii ani mi-au oferit o perspectivă asupra unor mecanisme funcționale și realități care contrazic serios percepția mea anterioară și , se vede treabă, a protestatarilor din stradă. În primul rând mi-a fost clar că renunțarea la șefia PSD este echivalentă cu renunțarea la poziția de prim ministru. Toate zilele care s-au scurs de atunci s-au datorat faptului că nu există o soluție pentru un alt guvern, soluție pe care nu V.P. trebuia să o găsească. Președintele este astăzi forțat de stradă să acționeze într-un context care nu-i slujește scopurile și fără mari șanse de a ajunge la o soluție benefică. Un P.M. tehnocrat înseamnă în cel mai bun caz un guvern care nu o să facă prostii dar care nici nu va avea o viziune. Și guvern, și Președinte – ambii nejucători, parcă este totuși puțin cam mult ! Avem nevoie în guvern de leadership și viziune urmate de implementare, nu de a ne ghida după sloganul ”cine nu muncește nu greșește”. În privința alegerilor anticipate, nu cred că sunt posibile. Matematic viitorul parlament va avea minim 100 de locuri mai puțin, astăzi ALDE, UNPR , chiar și UDMR nu sunt sigure că depășesc pragul electoral. Ținând cont și de o cât de cât reâmprospătare a oamenilor de pe liste rezultă că mai mult de jumătate dintre parlamentarii actuali nu ar fi realeși. Ce să le ofere atunci acestora liderii de partid ca să voteze pentru anticipate ?

 

OGP Summit

 

Aceasta a fost prima delegație în care nu mi-am mai cărat laptop-ul, prin urmare nu am putut posta în seara fiecărei zile iar la întoarcere entuziasmul mi-a fost erodat de oboseală și maldărul de lucruri de rezolvat. Voi încerca astăzi să punctez câte ceva despre acest eveniment.

OGP a devenit un proiect semnificativ pe plan internațional! S-a maturizat și iese din perioada rodajului, începe să producă efecte. O punere în context: acele țări care cred într-o implicare reală, democratică, a populației în conducerea societății prin transparență guvernamentală și consultare publică își asumă aceste principii prin aderarea la OGP și acționează aplicat în această direcție sub supravegherea și indrumarea prietenească a colegilor de organizație. Acele țări ce îmbrățișează o ”democrație originală” sau nu agreează atârnarea într-o astfel de organizație o ignoră fără nici un prejudiciu. Astăzi sunt 66 de țări membre, un procent admirabil dintre posibilele candidate.