Cum fructificăm impozitarea ITștilor din instituțiile de stat.

De Crăciun🎄, un mic îndrumar de exploatare a Ordinului comun cu privire la impozitarea ITștilor din instituțiile de stat.

😶‍🌫️Pentru conducătorii din instituțiile publice – vă sugerez să efectuați următoarele demersuri:

1. cu ocazia primei reorganizări modificați denumirile din organigramă adăugând „și administrarea bazelor de date” sau similar. Spre exemplu:

a. administrare fiscală și baze de date

b. secretariat și evidență electronică documente

c. relații cu publicul și servicii de e-guvernare

2. Aduceți la zi lista angajaților care au studii superioare sau urmează cursurile unei facultăți acreditate. Nu contează specializarea. Alegeți de pe listă angajații cărora doriți să le măriți leafa (nu există impact bugetar pentru dvs., așadar vă gândiți la alte criterii)

3. Modificați fișa postului pentru susnumiții angajați adăugând obligația de a asigura suport tehnic pentru realizarea specificațiilor de îmbunătățire a aplicațiilor informatice utilizate.

4. Dați un ordin prin care se alocă un număr de ore zilnic pentru susnumita activitate.

5. Cereți contabilității să evidențieze distinct plata acestor ore, introduceți activitatea între criteriile de evaluare anuală.  

6. Explicațiile angajaților că totul a fost doar în pix-ul dvs.

😶‍🌫️Pentru conducătorii companiilor private din industria IT

1. Calmați-vă acționarii, Guvernul nu a observat inflația din zona Euro, nici nu consideră că atâția ani de sprijin au produs efecte în performanța industriei – așadar nu este crescut pragul de 10.000 euro productivitate per angajat scutit de impozit stabilit în urmă cu un deceniu.

😶‍🌫️Pentru semnatarii ordinului – dacă următoarea modificare va fi dezbătută public poate veți primi sugestia să existe un indicator de performanță și pentru instituțiile publice. 

🎁Spre exemplu un raport între numărul de angajați scutiți și totalul angajaților, corelat cu numărul de lucrări lucrate exclusiv în formă electronică din total lucrări (se calculează simplu pe baza datelor de registratură).

Merry Christmas, indeed.

* în administrația publică „lucrarea” este un dosar, o problemă, chiar un document care declanșează una sau mai multe proceduri generatoare de documente (rezoluții, avize, referate, etc.)

Ordin scutire impozit IT-iști din administrație

În M.O.1252 a fost publicat un Ordin care extinde scutirea de impozit și pentru angajații administrației publice care produc aplicații informatice. Scutirea se aplică doar asupra salariilor și veniturilor asimilate, tuturor celor care au în fișa postului activități IT enumerate de ordin, într-o structura IT din organigramă unde sunt angajați.

Scutirea se acordă numai pentru orele lucrate efectiv in programare, așadar va trebui o evidență specifică a acestora și un acord (buget) prealabil din partea conducerii instituției.

Respectivii angajați nu trebuie să aibă studii de specialitate, doar superioare sau să fie studenți.

Nu există o limită a numărului de angajați ai instituției care beneficiază de această facilitate.

Ochiul dracului

Ioan Stoica, încă mai trăiește, cred că își blesteamă zilele. În anii 90 autoritățile locale din București nu au permis deschiderea unui punct de lucru Caritas exilându-l  la Snagov.

Astăzi se găsesc în Parlament persoane dispuse să legalizeze scheme piramidale deja prăbușite.

Diferența ?

În 90 oamenii vorbeau că Stoica investește banii lor în comerț cu armament, astăzi alții vorbesc că nu va dispare sistemul financiar care susține industria mondială a ilegalităților.

https://economedia.ro/pregatiri-pentru-reglementari-noi-pe-piata-cripto-in-romania-grup-de-lucru-in-parlament-din-februarie.html 

filmul dezbaterii Legii Securității Cibernetice SENAT

UPDATE

Legea a fost adoptată cu: DA 81; NU 23; ABȚINERE 3  

Avem și filmul dezbaterii din plenul senatului.

sen PSD Humelnicu, președinte de comisie, face o prezentarea și anunță susținerea la vot din partea PSD

sen AUR Târziu acuză că legea introduce cenzura prin modificarea legii SRI și îndeamnă la delațiune și supraveghere. Deplânge lipsa de dezbatere.

sen USR Trifan anunță că Parlamentul a devenit anexa Guvernului iar Guvernul anexa serviciilor. Menționează incidentul pornografic de la MCID ca relevant pentru incapacitatea MCID de a se ocupa de un asemenea subiect. Vor analiza sesizarea Curții Constituționale.

sen PNL Pauliuc, președinte de comisie, atrage atenția că în comisiile de raport a existat o dezbatere corectă, amendament cu amendament. Spune că era nevoie de această lege și vom vedea dacă este perfectă când va fi pusă în aplicare.

sen neafiliat Șoșoacă declară că acum vedem că ANCOM este și el serviciu secret. Invocă că legea ar sancționa prin amendă avocații care ar combate vaccinarea sau masca obligatorie. Declară senatorii ca fiind analfabeți funcționali.

Raportul aferent Legii Securității Cibernetice

Avem și Raportul aferent Legii Securității Cibernetice ca bază pentru a povesti ziua de ieri, destul de agitată în căutarea ultimelor corecturi pentru acest proiect.

Ziua a început derutant, cu distribuirea de către stafful comisiei de apărare a unui tabel de amendamente cu titlul „amendamente adoptate”. Au mai fost apoi distribuite câteva fișiere cu alte propuneri ducând spre o imagine incertă.

În cadrul Comisiei amendamentul STS a fost promovat de însăși cei doi co-președinți, sen PNL Nicoleta Pauliuc la Apărare și sen PSD Marius Humelnicu la IT, dar a fost respins prin vot!

Au fost însă aprobate alte amendamente declarate generic ca aparținând membrilor PNL și PSD din comisii. Cele mai importante sunt:

A fost mult redusă aria de acoperire a legii. Noua variantă adresează doar entitățile private care deservesc instituții publice. Argumentația s-a bazat pe impactul negativ asupra industriei IT, a corporațiilor și contractelor internaționale.

A crescut la 5 zile termenul in care un furnizor de securitate cibernetică pentru o instituție publică este obligat să execute o evaluare de risc/vulnerabilități în urma solicitării din partea autorității competente pentru acel sector.

Au fost scăzute amenzile bazate pe procent din zona de afaceri până la procentul de 1%, respectiv 3%.

Lupta STS in Legea Securității Cibernetice

 

Atât la Deputați cât și la Senat, STS a căutat să promoveze, fără succes, amendamentul din imagine.

Modificare propusă este în linia aranjamentului actual în care un număr de instituții sunt însilozate și autarhice. Există un număr mare de sisteme IT și de comunicații care sunt în administrarea STS dar în proprietatea altei instituții publice iar, pentru acestea, activitatea STS în varianta curentă ar fi controlată de DNSC sau SRI.

Invers, dacă ne raportăm la legea de funcționare a STS și textul propus, într-o interpretare laxă, am putea ajunge la concluzia că STS este autoritate competentă pentru un număr mare de instituții din categoriile enumerate în anexa legi STS, caz în care STS ar încăleca DNSC și SRI.

Dacă ar fi fost permisă dezbaterea legii s-ar fi putut discuta aceste extreme și găsi o soluție convenabilă. Poate chiar, cine știe, s-ar fi discutat și cine, de ce, unde, a fost decisă această separare în contra principiului că executantul este controlat de un terț.

filmul dezbaterii Legii Securității Cibernetice CDEP

Iată filmul dezbaterii Legii Securității Cibernetice de ieri din Parlament.

Pe scurt:

• dep PNL Sabin Sărmaș, președinte de comisie, citește Raportul și anunță că au fost respinse toate amendamentele
• plenul votează să existe câte 2 minute de dezbatere
• dep PNL Pavel Popescu ne spune că legea este o evoluție fenomenală iar dacă s-ar adăuga o lege pentru educația cibernetică am ajunge cei mai buni din lume
• dep USR Diana Buzoianu ne spune că legea are o origine incertă iar Parlamentul este transformat într-o anexă prin nedezbaterea legii
• dep PSD Viorel Salan uită că a depus amendamente care i-au fost ignorate și ne spune că lege este foarte bună. Poate că a fost pedepsit astfel pentru încercarea de modificare a legii?
• dep AUR Mircia Chelaru ne spune că legea este necesară dar invocarea PNRR nu justifică refuzarea în bloc a dezbaterii amendamentelor pe motiv că nu este timp și Senatul o să se descurce cu ea.
• dep neafiliat Cătălin Teniță spune că interesele private, mai ales ale IMM, sunt afectate cu amenzi nejustificate.

Se trece la susținerea amendamentelor.

dep neafiliat Cătălin Teniță se încurcă în indicarea articolului dar reușește să ceară eliminarea amenzilor calculate pe baza cifrei de afaceri.

Vot pe amendament:

DA: 1 PSD; 0 PNL; 30 USR; 0 AUR; 1 UDMR; 12 Neafiliați

NU: 50 PSD; 33 PNL; 1 USR; 10 UDMR; 4 MIN; 1 Neafiliat

Abțineri: 0 PSD; 1 PNL; 0 USR; 12 AUR

În contra partidului au votat dep PSD Niţă Nicu și dep USR Alin Apostol

Sărim la momentul votului legii în ansamblu. Scor:

DA: 87 PSD; 59 PNL; 1 USR; 16 UDMR; 15 MIN; 2 Neafl

NU: 0 PSD; 0 PNL; 34 USR; 0 AUR; 5 Neafl

Abțineri: 24 AUR; 23 Neafl

În contra partidului a votat dep USR Oana Țoiu

Se trece la declarațiile concluzive:

• dep USR Nicu Fălcoi deplânge lipsa dezbaterii și ignorarea amendamentului propus de STS (voi posta separat despre acesta, nu este chiar nesemnificativ)
• dep USR George Simion acuză definirea incompletă a stării de asediu cibernetice și deplânge lipsa de dezbatere a legii

Legea Securității Cibernetice a fost votată în plenul CDEP

Legea Securității Cibernetice a fost votată în plenul CDEP, înainte a primit un Raport favorabil cu respingerea tuturor amendamentelor propuse.

Amendamentele, propuse de dep PSD Viorel Salan și dep Neafiliat Cătălin Teniță, adresau și rezolvau cele mai mari îngrijorări legate de acest proiect. Putem spune astfel că societatea civilă și-a făcut datoria aducând problemele și argumentele aferente pe masa de decizie a parlamentarilor.

În comisiile reunite pentru raport, președinții acestora dep. PNL Leoreanu și dep PNL Sărmaș au ales să supună la vot aceste amendamente în bloc, astfel au fost respinse într-un singur vot.

La fel ca și în plen, PSD-PNL-UDMR au forțat adoptarea fără modificări.

Rămâne astfel curiosul caz al dep PSD Salan - fost militar de carieră - despre care nu știam mare lucru până azi.

UE vede interoperabilitatea ca peer-to-peer

Mâine sunt  pe ordinea de zi la Comisia IT de la Senat două comunicări europene: 

 COM(2022) 710 și 720: Interoperable Europe Act

Este un proiect de regulament cu privire la interoperabilitatea instituțiilor publice la nivel european. Va crea un framework, tooluri open source, un comitet: toate lucruri clasice, de așteptat.

Aștept cu curiozitate să văd cum cei care-și doresc proiectul unei mari platforme de interoperabilitate găzduită de ADR și prin care vor trece toate datele schimbate de toate instituțiile publice vor interveni, vor combate, vor determina un răspuns critic către CE.

Pentru că, no surprise😜, viziunea comisiei este descentralizată, peer-to-peer, cu un dialog direct între instituțiile publice, fără să existe un nod național.

Amurgul romantismului digital

Vin vremuri grele și rele, ni le putem imagina?

Am scris un articol peren despre o săptămână definitorie pentru deceniul care va urma.

Nu este o informare, ci o opinie sau chiar o provocare.

Urmăresc cu interes maxim spectrul comentariilor, fiecare își va găsi un declanșator pentru obsesiile propri.

https://www.contributors.ro/amurgul-romantismului-digital/ 

Text articol:

Plan comunicare pentru UE Data Governance Act

Am participat astăzi ca membru al Comitetului Național de Coordonare OGP la prima analiză a unui angajament din Planul Național – cel dedicat datelor deschise. Un bun prilej de a identifica factori structurali instituționali relevanți care afectează inclusiv acest angajament.

Datele deschise au fost cândva speranța dintr-un clasament DESI deprimant vis-a-vis de administrația românească, am fost trendseteri și binișor peste media UE. De atunci mergem în jos, vom finaliza în următoarea ediție probabil pe ultimul loc. Nu facem mai prost ce făceam, doar că UE vrea din ce în ce mai mult.

În special se uită la reutilizarea datelor și la valoarea „data driven economy” din statul membru.

Din totdeauna noi nu am avut scenarii de utilizare persistente și cu valoare economică mare. Nu avem destule date, calitatea celor publicate este dubioasă iar garanția că vor fi publicate constant practic inexistentă.

Gradul de reutilizare este însă practic zero, prea puțin chiar pentru datele existente.

Există desigur probleme organizatorice în instituțiile publice. Am apelat azi INA să iasă din clișeul ofertantului comercial de formare profesională și să sprijine viitorul chiar dacă ROI-ul nu este spectaculos. Să conceapă cursurile asumate în Plan chiar dacă azi pare că nu va avea clientelă.

Însă cea mai importantă provocare este calitatea datelor.

Datele deschise, cumva natural, nu au o calitate extraordinară. 

Explicația este simplă: nu conțin date personale, nu sunt date aferente unei derulări de contract – greșelile nu aduc repercusiuni semnificative.

Datele mari, exacte, semnificative nu sunt date deschise ci intră sub incidența Data Governance Act. 

DGA este un Regulament UE care reglementează o schemă ambițioasă de fructificare a datelor guvernamentale de către entități private sub supravegherea Autorității Publice. Un concept bun însă cu un potențial comunicațional exploziv.

Anul viitor România este obligată să aloce două roluri de autoritate aferentă DGA și să emită norme. Practic să lanseze un ecosistem nou, original și bazat pe o filozofie azi de neînțeles pentru publicul larg.

ADR are vocație de a primi acest rol instituțional. Însă va fi necesară modificarea HG-ului său de funcționare, subiect fierbinte cât timp sunt multe alte subiecte cerute a fi rezolvate în legătură cu acesta.

Dacă amânăm până la deadlineul din toamna 2023, apoi scoatem din joben nominalizarea unei instituții vor fi probleme mari de imagine. 

⚠️Publicul și administrația publică vor înțelege că instituția nominalizată are rolul să le confiște datele și să le dea unor companii private. 

Pentru a înțelege exact ce este DGA este nevoie de mai mult.

Este nevoie de o viziune guvernamentală, a principalilor actori, este nevoie de un plan plauzibil, este nevoie de campanie de promovare.

Am cerut în ședința de astăzi ca webinarele și evenimentele prevăzute în Planul Național de Acțiune să acopere, grabnic, cu prioritate acest aspect. Începând cu aranjamentul instituțional, diseminarea între instituțiile publice și comunicarea către potențialii actori privați.

Transparența și cocrearea sunt piloni de bază ai OGP și ce subiect ar putea fi mai potrivit pentru ele decât fructificarea economică a datelor cetățenilor cu protejarea drepturilor lor fundamentale?