Istoria ANSE partea II

In postarea anterioara am povestit despre CVR si frumoasa perioada aferenta. Cum toate lucrurile frumoase au un sfarsit si perioada buna a CVR-ului s-a incheiat atunci cand actionarii privati nu au contribuit la o marire de capital devenind astfel minoritari. In treacat pot spune ca a fost o mare greseala, la aceea vreme aveau toate conditiile de a deveni prima mare companie nationala, cam ceeace este RCS-RDS astazi.
Ajungand Romtelecom actionar majoritar  a considerat ca sunt mult prea bune conditiile comparat cu cele din ograda proprie si usor usor cam toti care puteau sa plece au facut-o.
Unul dintre actionarii minoritari ai CVR a fost Dl. Adrian Draghici care la aceea vreme investea in tot felul de domenii de viitor. Dintre firmele sale una semnificativa era RomKU – agentie de publicitate – la care lucra Ioana Dobrescu. Sotul acesteia , Florian Dobrescu, era seful filialei Bucuresti a CVR si un om cu adevarat deosebit. Sunt cred mai bine de 10 ani de cand a murit , este unul dintre oamenii care nu m-au dezamagit si poate ca nu m-ar fi dezamagit nici pana astazi. Din pacate i-am gasit doar aceasta imagine, as aprecia daca cineva mi-ar trimite una mai buna …Mai jos este o imagine primita. Multumesc!

Florian Dobrescu

Dl. Draghici avea o alta companie mare UMM, adica Universal Media Management, care vindea publicitatea pe mijloacele de transport din Bucuresti (RATB) si din tara. In 1995 aceasta avea undeva pe la 40 de angajati, o cifra de vanzari bunicica si pe Vlad Ruta ca director de vanzari … Aceasta companiei avea si ~ 50 de panouri publicitare, mai exista o companie numita NUR International – o ramasita a unei combinatiii nereusite – si din acestea s-a constituit Europanel, o companie de panotaj creeata precum Eva din coasta UMM-ului. Florian Dobrescu a fost numit Director Executiv apoi m-a angajat si pe mine.
Am avut de ales ce vreau sa fac si o perioada am lucrat pe toate posturile cu exceptia contabilitatii dar in final am optat pentru derulare de contracte, ceeace astazi se cheama generic back-office. Cu toate ca imparteam acelasi patron si acelasi etaj din cladirea Ciclop Magheru noi, cei de la Europanel (si nu eram multi , eu fiind al 9-lea angajat al firmei), nu prea eram bine primiti de catre cei de la UMM fiind nevoiti deseori sa ne descurcam din postura de ruda mai saraca. Tot raul spre bine, asa am invatat prin forte proprii dar temeinic sa ne facem treaba.
Pe langa redactari de contracte si facturi sau calmarea clientilor nemultumiti nu m-a lasat inima sa nu ma implic si am promovat IT-ul in activitatea companiei. Mi-am ajutat colegi arhitecti sa invete sa faca cataloage si simulari in Corel, faceam excell-uri cu grafice sau pivot-uri pentru toti si chiar am revolutionat reteaua instaland nou aparutul Windows95.
Compania a crescut rapid, au mai fost variatii de personal dar cred ca nu gresesc daca spun ca echipa de conducere a fost in esenta urmatoarea: Florian Dobrescu – Dir. General ; Livia Barbu  - Dir. Financiar, Dan Holland – Dir. Vanzari, Radu Toporcea – Dir. Media, Alex Sarbu – Dir. Productie si cu voia dvs , ultimul pe lista, Andrei Nicoara – Dir. Comercial.
Adevarul din spatele acestor titluri este ca eu , Livia si Alex aveam cate un singur subordonat angajat in departament si faceam singuri tot ce era nevoie la o retea ce depasea 1000 de panouri.
La un moment dat am facut o aplicatie ce genera si tiparea cataloage de prezentare denumita Q&A si am fost foarte mandru cand am fost felicitat pentru aceasta si pentru limba engleza de catre patroana Europlakat International care ne vizita evalundu-ne in vederea acordarii acestei francize.
Compania a crescut, ne-am mutat in sediul din Ion Campineanu si treptat am dovedit ca avem un potential de crestere mai mare decat UMM (redenumit intre timp in TMM) atragand astfel mai multa atentie din partea patronatului. Din pacate nu am atras si resurse de la acesta, cu exceptia vanzarilor cred ca pot spune ca eram cu totii prost platiti si prost dotati cu cele necesare activitatii. Din pacate sau din fericire din aceasta perioada am ramas cu reflexul de a evalua cu atentie pretul la orice si de a cauta permanent solutii simple si ieftine pentru orice problema.
Eu pot sa o iau ca pe un lucru bun, pentru Florian a insemnat un prim atac cerebral , al doilea, cel fatal, fiind in preajma unirii cu TMM.
Undeva in aceasta perioada am fost vizitat de catre Eugen si Petru de la Soft Agency care creeasera un sistem GIS, de harti, pentru companii de distributie. I-am convins ca merita sa-si dezvolte aplicatia, Magellan, pentru necesitatiile publicitatii ooh si astfel am inceput o lunga colaborare cu acestia.
In vara lui 1997 am cedat si, cu pareri de rau si cu urarile de bine ale colegilor, m-am transferat la D0ckView Media, o companie total atipica despre care voi povesti in postarea urmatoare.
In sinteza celor de mai sus pot spune ca mi-a fost deosebit de util sa execut practic toate task-urile dintr-o companie de publicitate OOH. Am vazut ce inseamna un leader ce conduce prin devotamentul subordonatilor si am vazut mai tarziu unde poate duce acest devotament prost plasat prin patania Liviei Barbu. Imi pare rau ca nu am poze din aceasta perioada dar daca le primesc pe mail le voi publica cu cea mai mare placere. Este posibil ca amintirile mele sa fie diferite de ale voastre, cine vrea poate sa posteze comentarii – am eliminat necesitatea autentificarii.