O seară nostalgică .... aproape

Am prea multe participări la evenimente publice din proiectele cu fonduri europene ca să-mi mai doresc așa ceva însă seara acesta am fost la o premieră - primul eveniment de diseminare rezultate pentru un proiect cu un beneficiar privat. Este vorba de AdSelect - Platforma de managementul pentru publicitatea stradala, cod MySMIS 115646, un proiect în cadrul unui Apel al MCSI/OIPSI . La acea dată, deși ANSE îndeplinea toate criteriile de eligibilitate am ales să nu mă c_c în propria curte și l-am privit ca fiind ultimul adio al despărțirii mele de industria OOH.

Seara aceasta m-am dus cu curiozitatea de a vedea cum a evoluat industria în 10 ani și ce minuni poți face cu 4,85 milioane lei. Plus să mai văd persoane nemaiîntâlnite tot cam de pe atunci. Însă ....

În prima parte am constatat cu surprindere că au fost expuse exact aceleași probleme de rezolvat pe care le discutam și în urmă cu 10 ani ! Lipsa unei formule standard de calcul al fracției de lună, calculul unitar al gradului de ocupare, formate de fișiere standardizate. În 10 ani 12 companii (care adună 80% din piață) nu au reușit să facă niciun progres. De ce ne mai luăm atunci de cele 20K de instituții publice ? Mai mult BRAT a prezentat un viitor studiu de audiență OOH care este esențialmente identic cu cel propus de Bogdan Vasile / Starcom în urmă cu 15 ani (înțeleg că poate acum iese ... ) O altă problemă, voi detalia, este totala lipsă de cunoaștere a vorbitorilor despre cadrul legal aplicabil. Spre exemplu menționez afirmata capabilitate de a depune în format electronic declarația fiscală pentru taxa de publicitate, am întrebat cum a fost standardizată/legalizată forma electronică a acesteia și am aflat că nu este cazul pentru că ”oricum primăriile nu sunt interesate din ea decât de valoarea totală de plată” (documentul conține și o detaliere a afișajelor decorate pe baza căreia teoretic se verifică exactitatea totalului). Wrong answer :((

Însă Melinda Păunescu din partea Radcom m-a speriat dea-dreptul. Această companie este unul dintre marii furnizori de software pentru transportul local, a făcut InfoSTB, managementul flotei, practic prelucrează toate datele culese de autobuzele moderne din principalele municipii românești. Poate pentru a însufleți prezentarea a abordat un stil direct, puternic, prezentând tot felul de prelucrări de date posibil de executat și pe care încearcă să le sugereze transportatorilor. Mi-a zgâriat urechile ideea de a corela profilul călătorului, cunoscut prin validarea abonamentului, cu parametrii publicității de pe ecranele din autobuz însă au fost și exemple barbare (un director din transportul local i-a cerut să modifice un raport însă ea a scos logul de utilizare și a constatat că respectivul nu accesase niciodată raportul, l-a confruntat și l-a lămurit că este bine cum este acum). Amuzamentul publicului nu face decât să arate cât de puțin înseamnă cu adevărat GDPR pentru noi. La acest moment nu am mai rezistat și i-am sugerat să-și pună toate ideile într-un draft de Cod de conduită și să vadă ce părere are ANSPDCP despre asta. Mi-a explicat că și-a luat un consultant GDPR cu care nu se înțelege de loc însă se gândește totuși și la GDPR. Moderatorul, care avea idee cine sunt, a încercat să o dreagă spunând că sunt doar idei cu toate că în alt moment spuneau că vor să lanseze în Ianuarie. Nu am grija Radcom, mi-este teamă pentru companiile locale de transport care nu au capacitatea de a înțelege în ce se bagă dar ar purta întreaga răspundere legală.

Au urmat apoi prietenii de la CertSign a căror serviciu de semnare la distanță este înglobat în proiect. Un vânzător, probabil, a oferit audienței o foarte aproximativă prezentare a semnăturii electronice și a arhivei electronice. A susținut eronat că pentru a fi autorizat pentru arhivare electronică trebuie să îndeplinești un număr apreciabil de ISO-uri, a oscilat între semnătura simplă și cea calificată, a făcut varză aspectul răspunderii legale. Este a doua aplicație cunoscută de mine în care aplicația calculează (obscur) hash-ul documentului care apoi va fi semnat de furnizorul calificat fără însă a explica și garanta principiul what you see is what you sign. Ca să fie mai clar:

aplicația care calculează hash-ul trebuie să implementeze un standard ETSI (TS 419 241-1) și toată lumea se face că plouă ... ia librării open source și crede că este OK. Nu este așa și s-ar putea să începem să avem o problemă cât timp moda asta ajunge și în aplicațiile pentru administrația publică.

Dar la final m-au dat pe spate. Pentru că tot așteptasem și partea obligatorie de diseminat  am întrebat care sunt indicatorii de proiect la data livrării și după cei 5 ani. Mi-a fost refuzat răspunsul, am subliniat că sunt informații publice, dar mi s-a spus că nu sunt semnificative deoarece sunt ceva cifre de vânzări care oricum sunt deja atinse.

Indicatorii de proiect reprezintă esența motivului pentru care EU a băgat 4 milioane lei, expresia progresului societal pe care acest proiect îl aduce. A ascunde aceste informații, a spune că rezultatul este atins înainte de a pune în producție, arată o totală lipsă de înțelegere și respect pentru fondurile europene.

Și uite așa m-am dus la o seară plăcută cu vechi colegi și m-am întors cu încă un sac de probleme cărora le-ar trebui găsită o soluție sistemică, nu punitivă.