Declarații europene

În ultima perioadă am văzut o mică campanie de presă anti-guvernamentală bazată pe 3 subiecte/declarații ale Comisiei Europene la care România, prin MCSI, nu a achiesat odată cu majoritatea țărilor UE. Pornind de la declarații politice cu titluri click-bait ”infrastructura IT&C a țării noastre se irosește” până la articole de presă care sugerează din start că România ”Întârzie să adere la aceste inițative” toată lumea consideră aderarea implicită fără a se mai obosi să ne explice oportunitatea acesteia.

Voi încerca eu să fac acest efort minimal de a sublinia nuanțele și de a descrie care ar putea fi mizele și consecințele pentru români. Să o luăm în ordinea apariție publice …

eGOV

Chiar înainte de Paște am văzut în spațiul public luări de poziție contradictorii față de nou înființatul Comitet de e-Guvernare. Da la ”un pas înainte” – opinia MCSI până la ”artificii și retorică ieftină” – opinia deputatului PNL care conduce comisia ITC a acestui partid, nu pot să nu remarc că toți au dreptate în formă ignorând cu lejeritate fondul problemei.

Să intrăm puțin în istorie cu speranța că cineva o va învăța și nu o va repeta … În ciclul de finanțare 2007-2014 Comisia Europeană a pompat sute de milioane de euro în digitalizarea serviciilor publice românești dar la final a constatat că a ieșit doar o digitalizare a birocrației. Practic cetățenii aveau de pierdut cam același număr de ore pentru a interacționa cu administrația, hârtiile cerute în dosare erau la fel de multe chiar dacă poate că o adeverință era acum tipărită mai rapid. Îmbrățișând conceput european ”once only” – administrația să nu solicite de la cetățeni de mai multe ori aceeași informație, CE s-a întrebat de ce nu funcționează și la noi iar răspunsul, incomplet în opinia mea, a venit ca o constatare că instituțiile publice nu vor sau nu pot să schimbe date între ele. În pregătirea finanțării 2014-2020 CE a cerut garanții că acest lucru nu se va mai întâmpla, garanții materializate în condiționalități ex-ante.

Mărturisesc !

Astăzi dna Gabriela Firea declară:  ”Îmi pare rău să spun acest lucru şi chiar fostul prim-ministru, domnul Mihai Tudose, a recunoscut şi a declarat şi presei că a fost minţit de către unii miniştri, de către unii secretari de stat, intenţionat, care au blocat proiectele, nu doar cu spitalul (metropolitan, n.r.), au blocat proiectele Bucureştiului din motive unele profesionale, altele personale, altele care nu pot fi, pur şi simplu, explicate şi numite"

Mărturisesc că am fost unul dintre cei care au combătut proiectul duamnei de a introduce internet wireless gratuit în mijloacele de transport în comun ! Nu a fost ceva premeditat, pur și simplu îmi veneau idei negative când citeam studiul de fezabilitate. Recunosc însă că prima mea evaluare a fost mai simplă, cu gândul la cetățeni. M-am întrebat pentru ce s-ar înghesui 40 de oameni prin rețeaua autobuzului pe o singură conexiune 4G atunci când fiecare are la dispoziție aceeași capacitate doar pentru el prin operatorul său. Retelele WiFI sunt potrivite acolo unde semnalul mobil este deficitar sau viteza oferită este cel puțin comparabilă cu cea mobilă, într-un autobuz însă nu ar fi fost cazul.

Apoi lucrurile s-au complicat. Studiul de fezabilitate era chitit să transforme RATB în ISP, acesta urmând să cumpere un abonament de date 4G nelimitat la un preț anticipat în jurul sumei de 200 euro / lună pentru fiecare autobuz apoi să ofere internet în regim comercial cu finanțare prin reclamele afișate pe pagina de autentificare în rețea. Am manifestat totuși deschidere întrebând reprezentanții RATB cam câte reclame o să afișeze și ce rată de click / conversie / monetizare prevăd cu speranța că pot completa ad-hoc studiul de fezabilitate. Mărturisesc, nu am făcut altceva decât să chinui niște oameni ale căror semnale non-verbale erau copleșitoare, se zbuciumau între dorința doamnei și evidența argumentelor. Cumva spre final mi-am mai spălat din păcate întrebându-i dacă își asuma plata a 1% din cifra de afaceri a RATB către ANCOM așa cum cere legislația în vigoare de la orice ISP cu turnover peste 100K euro. Nu au avut un răspuns pentru că nu știau de această obligație, s-au dus și nu s-au mai întors.