La Mulți Ani ANSE !

 

Să știm despre ce vorbim …

 

Mă gândesc că ar fi utile câteva idei despre unele dintre tipurile de documente care pot apare pe ordinea de zi a unei ședințe de guvern astfel încât să fie mai clar impactul acestora.

Nota – este o informare pe care un ministru găsește util să o facă colegilor săi. Este unilaterală, nu necesită o aprobare dar permite o reacție din partea acestora. Spre exemplu MCSI, în momentul când a hotărât să finalizeze prin buy-out contractul guvernamental de tip software assurance cu Microsoft, a introdus o notă în guvern iar celelalte ministere, teoretic, au aflat și și-au modificat strategiile IT proprii în mod corespunzător.

In completare ...

Mă simt dator să citez sursa pentru o afirmație făcută într-un post anterior, bazat pe amintirea mea ca martor la eveniment..

   

 Începând cu minutul 1.44 avem următorul transcript:

Am fost, pe de altă parte, conștient că așteptările oamenilor față de acest guvern vor fi foarte mari și au fost într-adevăr foarte mari, presiunile au fost foarte mari ca acest guvern să demareze reforme și să intervină în foarte multe domenii, atâta vreme cât, pe de altă parte, unele partide se aşteptau ca acest guvern să se ocupe în primul rând de administrarea treburilor curente ale ţării. Însă încă de la începutul guvernării, au ieşit la iveală mai multe probleme, mai multe lucruri ascunse timp de, în multe cazuri, peste 20 de ani, care şi-au făcut simţită prezenţa şi problemele au apărut, au ieşit la iveală în această perioadă, aşa încât guvernul nu avea cum să NU abordeze aceste lucruri frontal.

Interesant cum acel NU bolduit nu apare în transcriptul oficial cu toate ca a fost rostit. În interpretarea mea, pe scurt, așteptările oamenilor (emoționale) erau mari, așteptările partidelor (negociate la momentul votului în parlament) erau de stagnare și conservare dar odată cu problemele noi apărute (și care nu erau cunoscute la momentul investirii) s-a simțit îndreptățit sa acționeze întrucât era nevoie și nu încălca promisiunea inițială față de partide. Un raționament care sună a scuză atât față de partide cât și populație.

Teoria găurii

 

Pot conceptualiza ideea că în spațiul public oamenii discută cu patos lucruri despre care nu au idee fiind lipsiți de posibilitatea de a fi informați pe respectivele subiecte însă pentru ultimul topic – gaura din buget -  nu există nici o scuză. Dacă Einstein a putut concepe teoria relativității doar prin puterea imaginației, pentru subiectul buget ar trebui să existe în capul oricui toate cele necesare.

Legea 88

 

A fost odată, ca niciodată, o țară care, din perfecționism sau poate din prea multe probleme, s-a hotărât să-și întărească societatea. Și cum familia este, după cum se știe, celula de bază a societății a hotărât să primească la starea civilă, pentru măritiș, numai domnișoare virgine. Zis și făcut, tuturor doritoarelor a început să li se ceară, de la ginecolog, un formular completat care să ateste această neprihănire.

Momentul !

 

În August 2015 spuneam că articolul 301 trebuie schimbat. Astăzi Dl. Dragnea spune același lucru. Pentru mine a fost o situație evidentă dar excentrică preocupărilor mele. Din păcate există situații similare de interes pentru mine legat de care nu se întâmplă nimic. Îmi este deosebit de greu să mă obișnuiesc să aștept ”să vină momentul”

Guvernul Cioloș

 

Din experiențele personale ale ultimului an am rămas cu o impresie bună despre Dl. Cioloș, mai bună decât cea despre guvernul său. Dânsul mi-a arătat bun simț, putere de muncă și corectitudine, guvernul Cioloș însă a fost per ansamblu  slab. Să schimbi 50% dintre miniștrii într-un singur an fără a avea o criză politică este o contraperformanță neegalată de nici un guvern politic, problema mea este însă că de la tehnocrați am avut așteptări mult mai mari, inclusiv relativ la prestația individuală.

Din păcate noi auzim dar nu înțelegem. Dl. Dragnea a spus din primul moment că va fi un guvern de tranziție, menit a menține și nu a revoluționa, și nimeni nu l-a luat în serios. Lăsând deoparte așteptările publicului, chiar și celor aduși de dl. Cioloș în echipă nu le-a fost clar acest lucru și au fost lăsați să se zbată – și să-i preseze pe cei din administrație – pe subiecte care nu puteau ajunge la o finalitate reală. Această abordare a fost incorectă și contraproductivă pentru toți cei implicați și definitorie pentru tot, având câteva consecințe directe: