am fost la DNA !

În vizită cu internii …

Am fost primiți de LCK care le-a acordat 90 de minute din timpul său. A fost o bună ocazie să o simt nemijlocit, să încerc să-mi fac o părere. Cu excepția glumițelor introduse cam forțat mie unul mi-a rămas ca o persoană foarte sinceră, confortabilă cu ceea ce face, care-și vede de drumul ei din plăcere și fără o țintă anume. Sunt tare curios cum era cu mulți ani în urmă, atunci când a fost numită Procuror General, părea independentă sau încăpățânată ? Sunt două noțiuni care incipient se suprapun dar care servesc unor scopuri diferite pentru cel care face selecția.

Din păcate în astfel de întâlniri doar internii pot pune întrebări iar acestea au fost foarte cuminți, cu răspuns previzibil. Eu unul aș fi avut multe subiecte, unele chiar filozofice. Spre exemplu aș fi întrebat-o cum se simte ca mâna a lui Dumnezeu … pentru că în cele mai importante cazuri a urmărit nu comploturi diabolice ci defecte de caracter. Să ne reamintim: Năstase 4 case – pentru termopane (parte dintr-o casă), Ponta – tânărul inteligent care a cucerit PSD-ul – pentru plagiat iar Oprea grandomanul suferă de prea multă coloană oficială. Parcă toți aceștia sunt puși în situația ca atunci când își plâng soarta în fața oglinzii să nu-și poată pune căderea pe seama anturajului – doar a propriului caracter.

Cumva postarea asta a fost declanșată de acest articol despre Oprea și stilul lui, din punctul meu de vedere cu adevărat mafiot (de familie). Să justific puțin însă, cu un exemplu, de ce este grandoman.

Ca un preambul … la un moment dat, într-o ședință de guvern, înainte să sosească Ponta, a făcut un apel la colegi ca, în semn de respect pentru Premier să se ridice în picioare când intră acesta. O inițiativă cam ciudată, atât pentru miniștrii cât și pentru Ponta care nu a pus niciodată preț pe astfel de ceremonialuri, dar se execută mai mult râzând. Se duce Ponta cu probleme medicale în Turcia și-l lasă pe Oprea Prim-ministru interimar. Urmarea ? Îl pune pe organizatorul ședinței de guvern să-i anunțe sosirea, ca în evul mediu, cu ”doamnelor și domnilor sosește Primul-ministru interimar Gabriel Oprea” ca aceștia să se ridice în picioare. Să zicem că era o problemă internă, între colegi de guvern și aveau posibilitatea să o regleze însă a comis-o și în alte contexte … Curtea Palatului Victoria teoretic este un giratoriu, la peron fiind doar un sens de circulație. Cum garajul este pe strada Paris mașinile instituției intră pe poarta de Nord, altfel ar trebui să ocolească toată Piața Victoriei. Intră în curte în perioada interimatului și se intersectează cu un amărât de șofer, se dă jos la el și începe să-i zbiere că merge pe interzis. Urmarea ? Din acea zi și cât a mai fost P-m interimar s-a închis circulația în curtea palatului când intra în curte la fel cum se întâmplă când sosește premierul adevărat. Pentru Oprea procedurile de securitate sau protocol nu sunt altceva decât drepturi pentru sine și o măsură a importanței sale, de aceea să meargă fără girofar îi este echivalent cu a-l scoate în chiloți pe stradă.

Revenind însă la acțiunile sale cu adevărat rele … a fost perseverent de-a lungul anilor în a recruta în marea familie a oamenilor lui Oprea – odată intrat beneficiai de sprijin în multe moduri, în special în carieră. Tot ce trebuia să faci era ca, la rândul tău, atunci când îți cerea Oprea, să faci ce trebuie pentru Familie. Lăsând la o parte întrebarea juridică dacă acesta este sau nu un grup infracțional organizat responsabil solidar pentru orice acțiune a unuia dintre membrii săi, cel mai grav lucru este ca o mare parte dintre membri proveneau din instituțiile de forță, acei oameni care ar trebui să se ghideze după Constituție și nimic altceva. UNPR nu a fost mai mult decât o divizie a acestei familii, un vector de imagine pentru oameni uniți pe alte considerente.

La barza chioară îi face Dumnezeu cuib.