Mă tot întreabă lumea ce cred despre ultimele tendințe aduse de rezultatele alegerilor europarlamentare. Mai jos sunt câteva idei pe această temă:
- Cred că punctul slab care a dus la ruperea USL au fost unii/mulți miniștrii PNL. Aceștia și-au urmărit accelerat interesele politice proprii, detașând în fapt PNL de guvernare și aducând mize străine în partid. Am un reproș instituțional către conducerea PNL relativ la oamenii care au reprezentat în guvern și în societate partidul. Nu știu cine alții dar nu pot accepta ideea că nu se putea și mai bine.
- Sunt convins că mai multe partide și-au încurajat oamenii să semneze pentru candidatura lui Mircea Diaconu. NU cred că a existat un partid care sa-i transfere voturi. Nu cred că din postura de independent și de adversar ANI va face ceva in Parlamentul European.
- Este bine că a demisionat Crin, chiar dacă prea târziu – după referendum ar fi fost onest și mult mai productiv politic să o facă. Acum chiar m-am așteptat să spună că nu demisionează pentru că voturile lui Diaconu sunt în fapt tot pentru PNL și adunate ating 20% … nu prea poți face multe când lumea are așteptări atât de mici de la tine. Cred că poate rămâne principalul playmaker din PNL.
- Nu vreu să aud sub nici o formă de o construcție, chiar verbală, care să alăture PNL cu PMP sau membri acestuia sau a fundației omonime.
- M-aș putea lipsi de colaborarea cu PDL. Pe linie organizatorică aș absorbi largi zone din PDL după o atentă verificare individuală.
- Prețul colaborării cu PSD a fost usturător, dar a fost achitat deja. Nu cred că va putea fi recuperat pe termen lung. Dacă tot am facut-o, măcar să o facem calumea !
- Nu cred că merită atenție nume precum Forța Civică, Noua Românie, etc.
- Dacă Tăriceanu nu dezerta mizerabil poate că nu aș fi spus astăzi că Iohanis este cea mai bună soluție, inclusiv pentru candidatul la președenție.