Dupa cum am mai spus eu sunt atras de ideea libertatii si raspunderii individuale. Cred ca fiecare individ este liber sa-si aleaga drumul in viata si raspunzator pentru alegerile facute. Statul, ca organizare a societatii umane, trebuie in primul rand sa execute acele taskuri ce nu pot fi executate decat colectiv. Apararea, legalitatea, preventia bolilor sunt toate taskuri globale ce trebuie sa fie un atribut statal. Aceste idei se regasesc in mare masura in sanul doctrinelor liberale motiv pentru care am fost interesat de PNL.
Nu cred ca viitorul poate fi anticipat motiv pentru care nu cred in nici un fel de promisiune politica menita sa acopere un mandat. Cred insa ca un om pus intr-o functie publica si liber sa o exercite de buna credinta isi va identifica actiunile cu viziunea sa doctrinara ce catalogheaza in fapt viziunea sa despre viata. In diverse momente ale istoriei pot fi potrivite stiluri de management diferite, o abordare socialista, liberala sau nationalista putand fi fiecare cea mai potrivita intr-un anumit context. Potrivit analizei proprii fiecare votant isi doreste un conducator pe care sa se poata baza ca va fi consecvent managerial. In mod normal viata oricarui candidat ar trebui analizata cu atentie din toate punctele de vedere: moral, legal, al istoricului deciziilor luate. Cel mai probabil candidatul isi va continua drumul in aceeasi directie aceasta fiind singura cale fezabila de a anticipa actiunile sale. Din pacate nu toti candidatii , mai ales cei tineri, au un istoric substantial din care sa se poata ajunge la o concluzie astfel trebuie gasita si o alta modalitate si aceasta este a garantiei personale: o alta persoana garanteaza ca subiectul se incadreaza in anumiti parametrii. Acesta este, cred eu, principalul rol al unui partid politic.
Cred ca un partid politic ar trebui in primul rand sa fie un club al oamenilor ce gandesc la fel dar nu identic. Exista cate o doctrina sau curent pentru fiecare, acesta trebuie asumat individual iar partidul isi defineste elasticitatea cuprinderii lor. In momentul in care variatia doctrinara este prea accentuata se poate desprinde o aripa din partid sub forma unuia nou si fara ca aceasta sa fie un lucru negativ. A fi membru a unui partid trebuie sa insemne pentru ceilalti ca te-ai identificat voluntar cu o doctrina si ca aceasta declaratie este verificata si confirmata permanent de catre ceilalti membrii de partid. Din acest motiv cred ca este extraordinar de important contactul permenent dintre membrii si de aceea am apreciat deosebit ideea cafenelelor politice. In lipsa lor exista numai contacte executive si discretionare ce nu permit unui membru oarecare sa-si faca o idee despre ceilalti membrii de partid.
De cateva luni am posibilitatea de a observa cum ideeile de mai sus se regasesc intr-un partid politic romanesc, PNL. Din pacate am multe neconcordante cu acesta pe teme organizatorice izvorate natural dintr-o diferenta de opinie clara. Am intrebat mai multi membrii cu experienta care este criteriul de apreciere in cadrul partidului si toti mi-au spus unul singur: capacitatea de a aduce voturi, orice fel de voturi ... Eu nu cred ca trebuie ca o doctrina sa conduca permanent o tara. De exemplu, daca o anumita patura sociala ajunge intr-o stare economica atat de precara incat poate duce la tulburari si alte nenorociri sunt de acord ca trebuie aplicate masuri de natura solidaritaii sociale sau subventiilor dar cred ca acestea este potrivit sa fie aplicate de un socialist si nu de un liberal. Prin urmare eu sunt gata sa sustin un candidat neliberal daca consider ca situatia reala cere o astfel de abordare. Cred ca este incorect , contraproductiv si periculos pe termen lung ca, in numele pragmatismului, un liberal sa se transforme in socialist sau in orice altceva cere momentul.
Alta consecinta a supraevaluarii votului este ponderea excesiva a aparatului de partid. Acest aparat este compus din oameni profesionisti in ceeace inseamna politica romaneasca de astazi. Ei sustin organizarea filialelor, executa actiunile electorale si in general sunt interfata partidului cu societatea. Evaluarea acestor oameni prin prisma numarului de voturi aduse are cateva consecinte negative:
- A avea raspunderi organizatorice este o munca grea si dificila, nu oricine o poate face. Cautand performanta in numarul voturilor exista tendinta, la fel ca in afaceri, de a recruta oameni de la concurenta. Acesti oameni sunt eficienti dar nu vad cum pot fi cautionati ca fiind cu adevarat adeptii doctrinei oficiale a partidului.
- Presiunea rezultatelor duce la o activitate intensa ori este normal ca orice munca sa fie rasplatita. Partidul neavand angajati ii rasplateste pe acesti oameni recomandandu-i pentru anumite posturi din administratie. Volumul lor de munca este mare, calitatile manageriale ok dar acestea se impart intre job-ul de stat si cel de partid. In mod firesc cel de partid are prioritate si astfel ajungem sa ne plangem de prestatia managerilor publici.
- Inca din start loialitatea fata de institutia de stat angajatoare este pusa sub semnul indoielii. Aceasta se indreapta spre superiorii din ierarhia de partid de care depinde exclusiv jobul si evident orice indicatie venita pe aceasta filiera va fi luata in considerare in managementul jobului de la stat. Dealtfel, in statul partidului, exista o prevedere interpretabila pentru mine cum ca un numit politic este dator sa aplice politica partidului.
- Din pacate electoratul roman este departe de ideal, este dispus sa-si acorde votul si din alte motive decat cele doctrinare sau carisma. In aceste conditii o persoana ce aduce voturi "false" intra in acesta competitie si poate avansa in partid reprezentand-ul intr-o masura crescuta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu