duminică, 14 februarie 2021

Nodul eIDAS - 1 an pierdut (eIDAS #40)

Nodul eIDAS este un sistem informatic important. Pentru că eram obligați să-l avem din 2019 (posibil infringement), pentru că permite acceptarea de către autoritățile românești a eID-urilor emise diasporei de statele unde domiciliază și, atunci când vom avea prima schemă de identitate românească notificată, va permite utilizarea eID-urilor românești oriunde în UE.

Prin finalizarea dosarului 10864/3/2020 la curtea de apel am aflat de ce am pierdut 1 an. Să începem însă cu părțile: Autoritatea pentru Digitalizarea României ca beneficiar, Telekom România & asocierea ca și competitor declarat câștigător și PHOENIX IT & asocierea (din care azi nu putem spune că face parte Certsign) ca și competitor descalificat.

Motivul scandalului ⚔️❓: Ce este memoria cache ❓

A cerut ADR 20 MB memorie cache, descalificatul a propus un procesor care atingea această valoare doar prin însumarea L1+L2+L3. Pe de o parte matematica nu minte, pe de altă parte producătorul scrie prin fișele de produs doar L3. Această discuție filozofică, care a prilejuit afișarea de scheme bloc pescuite de pe site-ul celor mai prestigioase universități americane, a fost tranșată de instanța de fond în favoarea descalificatului, ba mai mult i-a mai făcut hatârul de a cere și re-evaluarea ofertei câștigătoare.

La apel a fost altfel. Completul a decis doar re-evaluarea tehnică, fără să mai spună ce este memoria cache. Ba mai mult, destul de înțelept, a sugerat să se abordeze discuția din punctul de vedere al performanței de calcul și mai puțin al datelor de pe fișa producătorului. Pe scurt, ADR poate menține decizia de descalificare dar trebuie să o explice mai bine.

Din punctul meu de vedere memoria cache nu este cumulativă pentru că atunci când informația este promovată spre nivelul central aceasta nu este mutată - nu dispare imediat si nu eliberează capacitate, așadar în capacitatea finală nu pot fi considerate copiile redundante.

Așadar un proiect strategic, compus în esență din 6 servere și un software open source pus la dispoziție de comisie, a devenit o miză de 2 mil euro cu o puternică componentă imobiliară (amenajarea de noi camere de date și activități). O abordare mercantilă de care, se vede, nu putem scăpa la fel cum nu putem scăpa de dorința unora de a-și susține businessul indiferent de interesul societal.

La postarea de mai sus am cules următorul comentariu relevant:



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu