Într-o coincidență cu lansarea ghidului pentru cloud, pentru cine crede în ele, avem succesiv:
Pe dl Dragnea care spune la TV că CTS-ul de la MCSI chinuie proiectele guvernului iar miniștrii să facă bine să intervină iar
presa de opoziție atacă o persoana cu semnătura esențială sub pretextul unei numiri care a avut loc cu câteva luni în urmă.
Mă întreb dacă și când vom ajunge să mergem drept ?
Ieri MCSI prin OIPSI a publicat versiunea finală a ghidului pentru cloudul guvernamental. După cum am anticipat este IaaS, ce m-a uimit însă este modul în care autorii au încercat să ascundă acest lucru.
În capitolul 1.3 Obiective au introdus o zonă intitulată ”Context” în care au preluat pe nu mai puțin de 6 pagini (pag.4-9) toate argumentele pentru un cloud SaaS și PaaS apoi sub titlul ”Obiectivele specifice ale proiectului” au introdus numai obiective care țin de IaaS. Trist este că probabil presa zilelor noastre va mușca și ne va prezenta luna de pe cer.
Tragerea de timp este o armă puternică și în mediul guvernamental ! Spre exemplu:
Scriam în Mai o postare în care spuneam că nu este OK să înființezi un sistem / o prelucrare de date prin lege într-o formulare minimalistă urmând ca substanța să se adauge prin HG. Iată că avem o decizie a Curții Constituționale care spune același lucru:
Curtea a constatat că dosarul electronic de sănătate, instituit prin reglementările criticate, cuprinde date personale cu caracter medical, protejate prin art.26 din Constituţie. În măsura în care statul a instituit prin lege o măsură în aplicarea dreptului la ocrotirea sănătăţii persoanei, prevăzut de art.34 din Constituţie, tot acestuia îi revine obligaţia de a proteja şi garanta caracterul confidenţial al informaţiilor medicale prelucrate printr-un act normativ de acelaşi nivel. Aceasta întrucât nu este îndeajuns ca protejarea datelor medicale să fie realizată printr-o legislaţie infralegală, care este caracterizată printr-un grad sporit de instabilitate sau inaccesibilitate [a se vedea în acest sens Decizia nr.17 din 21 ianuarie 2015, Decizia nr.51 din 16 februarie 2016 sau Decizia nr.61 din 7 februarie 2017]. Or, dispoziţiile legale criticate nu reglementează în sine nicio măsură care să poată fi calificată drept garanţie a dreptului la viaţă intimă, familială sau privată, astfel încât Curtea a constatat încălcarea art.26 din Constituţie.
Totodată, Curtea a reţinut că legislaţia infralegală adoptată în temeiul textelor legale criticate cuprinde, în realitate, garanţiile asociate art.26 din Constituţie. Prin urmare, s-a ajuns la situaţia în care un act administrativ cu caracter normativ să stabilească aceste garanţii, neprevăzute de lege, în condiţiile în care legislaţia secundară trebuia să se limiteze doar la organizarea punerii în executare a acestor garanţii. Actul administrativ normativ nu poate, prin conţinutul său, să excedeze domeniului organizării executării legii. Printr-un atare procedeu s-ar ajunge la modificarea/ completarea însăşi a legii. În consecinţă, Curtea a constatat şi încălcarea art.1 alin.(5) din Constituţie.
Vorbeam săptămâna aceasta cu cineva despre situația precară a MCSI în ecosistemul guvernamental care-i face foarte dificilă îndeplinirea celor mai de bază sarcini dacă necesită colaborarea celorlalte instituții. Îi explicam că cele apărute public în recentul raport al Curții de Conturi nu aveau cum să nu fie observate de-a lungul anilor de colegii în guvernare și să nu-i afecteze credibilitatea.
Optimistul cu care discutam îmi spunea că aceste sunt lucruri vechi și nu ar trebui să aibă relevanță, eu îi spuneam că, din păcate, MCSI face în continuare aceleași greșeli. Practic ziua următoare MCSI prin OIPSI îmi va susține afirmația prin publicarea proiectului de Ghid pentru Open Data (http://fonduri.mcsi.ro/system/files/Ghid.docx).
În esență MCSI alocă 24 milioane euro instituțiilor publice implicate în evenimente de viață pentru ca acestea să publice date deschise guvernamentale.
