Ghișeul

 

De câteva luni asist la o foarte interesantă luptă, aparent în jurul site-ului ghiseul.ro . Pentru mine este o foarte bună calibrare a persoanelor cu care vin în contact, multe dintre acestea își asumă poziții pe baze superficiale, fără a avea informația sau intuiția necesară. Nu spun că este ușor, este însă necesar atât pentru cetățenii care își exprimă opinia pe internet cât și, mai ales, pentru factorii decidenți.

Prima sursa de informare ar fi pagina oficială cu baza legală a SNEP, dacă însă ai o mică și sănătoasă paranoia cauți independent și poți găsi și ceva în plus, mai vechi dar relevant. La asta se adaugă istoria orală, greu de scris, greu de găsit pe internet.

Voi începe însă cu o veche experiență personală … În prima parte a anilor 90 eram student și angajatul unei companii. Aceasta avea conturile principale la o bancă, azi uitată, numită Dacia Felix. Această bancă a început treptat să nu mai execute OP-urile angajatorului meu creându-i mari probleme. Într-o zi vine Contabila Șefă radiind de bucurie, fusese la bancă și rezolvase problema ! Cum ? Simplu: a luat toate plățile neexecutate, le-a stornat, i s-au întors banii în cont și pentru toți a scris un OP ca plată în avans TVA. Așa compania a transferat țeapa băncii statului. După câteva experiențe de acest gen statul a înființat Trezoreria iar astăzi o plată există doar în momentul intrării în trezorerie. Povestea aceasta este utilă pentru a înțelege mai bine riscurile și responsabilitățile unui sistem de plată, mai ales pentru unul cu durată de decontare lungă cum este cel de carduri.

 

Follow the money este întotdeauna o variantă de luat în seamă, în acest caz este vorba de comisioanele de tranzacționare. Așadar avem câteva etape:

Inițiativa din 2008 a ASSI (strămoșul AADR). Într-o schemă clasică, folosind puterea administrativă, au încercat să bage pe gâtul autorităților locale și centrale procesatorul de carduri ales de ei, la pachet cu comisioanele acestuia față de care nu aveau nici un interes să fie mici. Evident nu a mers, nimeni nu agreează să-i cheltuie discreționar altcineva banii.

Varianta 2010. Se face pace cu mediul bancar, se sare în extrema cealaltă. Apare Asociatia de Plati Electronice din Romania (APERO) care transformă ghișeul într-un mijloc de creștere a vânzărilor serviciilor lor. Aceștia comandă aplicația actuală firmei Indeco Soft însă noua platformă nu mai este una de plăți ci una de informare cu privire la sumele de plată. Plata se face prin contractul semnat de fiecare instituție publică cu unul dintre membrii APERO (comision maxim 2%), softul necesar în cadrul instituției încasatoare este furnizat de cele mai multe ori de către Indeco. Platforma software ghiseul.ro este licențiată gratuit spre utilizare către CNMSI (strămoșul AADR), sursele sunt puse la dispoziție în scop de auditare dar fără dreptul de a fi modificate. Per total o soluție mai bună deoarece sprijină mediul concurențial în zona plăților electronice și mai proastă deoarece contractele individuale, cu volume mici, nu au discounturi bune. Problemele care apar sunt comune plăților cu cardul – instituțiile publice nu vor să accepte carduri  - sub nici o formă – pentru că nu vor să plătească comisioane. Pentru acestea inițial ghișeul cerea cetățenilor să suporte comisionul dar, în timp, - pe măsură ce primăriile încep să semneze contracte cu băncile pentru a accepta carduri la ghișeul propriu și astfel acceptă și ideea de comisionare - nu mai este necesar și din 2013 comisioanele sunt suportate de fiecare instituție în parte.

În 2013 lucrurile păreau stabile, interesul APERO începea să scadă. Indeco începe să scrie adrese către autorități cum că trebuie cumpărată mentenanță pentru ghiseul.ro altfel existând mari pericole !

2015. Trezoreria hotărește să înceapă un proiect masiv de modernizare, care să o aducă tehnologic la nivelul unei bănci comerciale. Acesta include și intrarea ei într-o relație directă cu Mastercard, relație care elimină necesitatea unui contract cu un furnizor românesc de servicii (de genul APERO) și scade comisionul la 0,3%. Mai mult, anunță că acesta va fi suportat de la bugetul de stat deci va fi practic 0% pentru primării. VISA nu achiesează dorind probabil sa-și protejeze partenerii de afaceri români, Trezoreria declară VISA binevenită în aceleași condiții precum Mastercard. Exeperiența STS cu serviciile de internet ”gratuite” ne arată că, în 1-2 ani, Curtea de Conturi va obliga toate instituțiile publice să lucreze cu Trezoreria pe comision 0% în locul contractelor comerciale actuale.

2015-2016 sub egida VISA începe o puternică campanie de marketing pentru ghiseul.ro Avem spoturi TV – 200 acordate gratuit de TVR – publicitate stradală (substanțială cel puțin în București), premii și tombole. În 6 luni numărul de utilizatori crește cu 30%. Încep să apară articole în presă – în special pe Hotnews – în care se pune sub semnul întrebării proiectul trezoreriei. Este promovată ideea unui dublaj funcțional și se cere anularea acestuia. Factori decidenți se inflamează și vor să intervină, se organizează diverse ședințe la nivel destul de înalt dar întotdeauna primesc cu neîncredere informația că Trezoreria este dispusă să fie pentru ghiseul.ro un procesator de carduri la fel ca oricare dintre cei privați. Astfel pozițiile oficialilor se răresc.

2016. În lipsa vocilor oficiale APERO iese la atac direct:

Dezvaluiri incredibile facute de Asociatia de Plati Electronice din Romania (APERO), care a dezvoltat si s-a ocupat de mentenanta platformei Ghiseul.ro la costuri zero pentru statul roman. Platforma Ghiseul.ro este pregatita de mai bine de un an si jumatate pentru a se interconecta cu ANAF ca sa inceapa colectarea amenzilor, taxelor si impozitelor de la persoanele fizice, PFA si persoanele juridice. Mai mult, inca din toamna anului 2014, APERO a propus autoritatilor reducerea comisionului pentru tranzactiile pe Ghiseul.ro de la maxim 2% sau maxim 30 lei, cat este acum, la maxim 1% sau maxim 20 lei. Nu doar ca aceste lucruri nu s-au intamplat, dar Ministerul de Finante vrea sa dea bani acum pe un nou sistem IT de plata online a tuturor taxelor.

Mesajul se bazează pe confuzia dintre ghiseul.ro ca loc unde te autentifici și vezi ce ai de plată și mecanismul – comercial – de plată cu cardul. Practic, în astfel de declarații, se cere Trezoreriei să achiziționeze servicii de procesare carduri la 1% comision. Trezoreria răspunde că în principiu este de acord și că studiază aspectele tehnice și comerciale – că doar și ei știu jocul – dar foarte probabil vor ajunge la o concluzie doar după ce mecanismul propriu de procesare plăți va fi fost implementat și gata de interoperabilitate cu ghiseul.ro

Ce va urma ? Probabil va continua campania de presă, la un moment dat locul APERO în discursul public va fi luat de bănci, poate chiar de VISA. Nu este exclusă nici o reclamație la Consiliul Concurenței similară ca argumentație cu cea din cazul publicării online gratuite a legislației . Este normal și bine să fie așa, până acum cei 30,000 de noi utilizatori aduși de campania de marketing au avut un beneficiu direct iar tema gradului de privatizare a serviciilor necesare funcționării statului este o problemă doctrinară clasică, excelent subiect de dezbatere într-o democrație.