Cu o rușinoasă întârzâiere trebuie să povestesc despre acțiunea organizată în Aprilie de CE la Berlin pe tema ”towards a thriving data-driven economy”. De ce la Berlin ? Pentru că a coincis cu o conferință organizată de Ministerul German al Economiei dedicată Smart Data / Big Data la care a participat cel din imagine – Comisarul CE de specialitate.
Acesta a ținut plat un discurs voit mobilizator chiar dacă fără lucruri concrete. Doar în întâlnirile grupului de lucru, restrânse, au devenit mai clare ideile CE, mai degrabă prin sugestie decât prin asumare. Impresia mea este că noua comisie consideră activitatea economică ca fiind atât creatoare a unui nor de date cât și definită de acesta, așadar cine are acces la aceste date înțelege și fructifică activitatea economică ca să nu zic că o controlează. Cumva se extinde în economia generală conceptul de inside trading de pe bursă - cel mai cunoscut exemplu de caz în care informația aduce beneficii. Numai că în economie se manifestă lent, prin câștigare de cotă de piață în urma anticipării mai bune a nevoilor acesteia, prin reducere de costuri cu ocazia identificării de produse și servicii complementare – încă suntem la nivelul conceptual fără să fie cuantificate beneficiile.
Comisia are un pachet de măsuri în discuție. Cea mai rapidă, cu adresabilitate către publicul larg și menită să-i aducă beneficii concrete, este eliminarea oricăror discriminări între statele membre. Spre exemplu dacă Netflix vinde un abonament unui cetățean european atunci trebuie să-l ofere în aceleași condiții în orice țară UE. Produsele vândute online trebuie să fie disponibile pentru orice țară iar livrarea lor trebuie să ignore granițele adică costul curierului între Arad și Szeged să fie mai mic decât între Arad și București. A doua zonă de acțiune nu are definit astăzi decăt scopul: să canalizeze circulația și exploatarea înformației astfel încât să favorizeze întreprinderi europene. Îmi inchipui că vom ajunge la un mix de constrângeri legale și stimulente financiare, un protecționism mascat. Se ridică firesc întrebarea care ar fi aceste întreprinderi europene într-o lume dominată de americani ? Eu, cel puțin, după SAP trebuie să mă gandesc bine pentru a identifica un al doilea nume de corporație europeană de top. Nu este vorba numai de companiile din IT, este vorba întâi de a concentra aceste date iar apoi de a le găsii întrebuințări superioare sub forma unor sinteze consumate de orice întreprindere europeană. Această concentrare de date, analiza lor, necesită dincolo de țara de înmatriculare un suflet european care să tragă voluntar în această direcție. Chiar a fost și o discuție în care am fost întrebați care dintre companiile noastre naționale ar putea fi campioni tehnologici pe diverse segmente ale acestui ecosistem – din păcate în cazul României eu nu știu decât una iar acesta mi-a ignorat emailul prin care doream să amorsez discuții pe această temă – probabl o manifestare a prejudecății că de guvern trebuie să te ferești.
Am fost deci la Berlin pentru a ni se arăta că este posibil. Am fost în țara care este leaderul economic al Europei și am văzut diferențe … spre exemplu:
Germania are forța, viziunea și voința de a aloca 20 milioane euro din bugetul propriu pentru cercetarea în domenul Big Data. Cu acești bani au închiriat un etaj dintr-un centru de afaceri pe care l-au amenajat ca un spațiu de întrunire pentru promovarea conceptului și au finanțat 4 proiecte de cercetare. Dintre acestea MIA se detașează net – a fost interesant să văd cum abordează Germania această problemă. Și dacă nu ne-au convins cu informația că, per total, pentru proiecte inovative Big Data germanii au alocat în jur de 60 milioane de euro ne-au dus și în vecini:
La institutul de cercetare Fraunhofer am văzut cum o instituție de stat face cercetare de înalt nivel autosusținându-se economic. În imagine este un laborator pentru tehnologia de filmare 3D lucrând la un proiect finanțat de Disney. Pe scurt – un prilej de comparații amare. Tot scuturătoare au fost și alte înformații, iată spre exemplu ce ar trebui să aibă în curiculă facultățile românești pentru a scoate specialiști în analiza de date:
Deși Radu a întreprins unele demersuri în acest sens în baza relațiilor rămase din colaborările cu ASE în organizarea de hackathoane personal sunt sceptic că există în România acestă expertiză și capacitatea de a o combina unitar. Aceași problemă de complexitate o avem și la nivel guvernamental, a te ocupa de acest subiect înseamnă să ai mandat în multe domenii:
Toate cele de mai sus implică o intervenție guvernamentală de inițiativă legislativă, normare și finanțare. Nu în ultimul rând este necesară o viziune de ansamblu, pe termen lung urmărită și implementată de persoane dedicate subiectului, persoane care acoperă instituțional toate aceste domenii. Să vedem în ce măsură administrația, mediul comercial și cel academic pot conlucra pentru asta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu