N-am mai publicat de mult o colectie de subiecte eterogene sub acest titlu … am umplut insa paharul cu un articol din Ziarul Financiar pe problema absortiei fondurilor europene. In opinia mea abordare este gresita iar multe dintre sugestiile de remediere ineficiente.
Pacatul originar este insasi goana pentru atragerea fondurilor europene. Atat timp dosarul este depus ca raspuns la intrebarea “cum atragem fonduri” si nu la intrebarea “cum finantam un anumit obiectiv” sansele de ducere la bun sfarsit al proiectului sunt reduse. Publicul larg nu intelege ca astazi pentru succes nu este deajuns sa aduci acte fiscale si memorii justificative perfect intocmit ci trebuie ca insusi proiectul sa produca un rezultat palpabil, definit anterior. Acest obiectiv asumat sau o colectie de obiective denumite generic KPI au o mare relevanta in punctarea dosarului spre aprobare si prin urmare exista numeroase cazuri de asumarea de obiective pre optimiste, supradimensionate. Sa luam un exemplu fictiv, din zona pregatirii personalului POSDRU ca tot aceasta zona este cea mai afectata de taierile curente. Varianta curenta: Popescu a auzit de banii europeni si vrea si el. Din diversele programe de finantare cele cu pregatirea profesionala i se par cele mai simple, in definitiv dai din gura – nu ai nevoie de cine stie ce tehnologie. Se apuca de calcule si zice ca cu 2 profesori poate scoate 100 de absolventi pe luna. Depune dosarul, i se aproba, angajeaza profesorii, inchiriaza sediul (pe preturi umflate ca doar sunt banii europenilor, nu-i asa ?). Problema este ca s-a angajat ca scoate 1200 de absolventi pe an dar someri interesati de cursurile lui sunt 100! Deja a platit chiria in avans, a contractat profesorii, ce poate sa faca cand vede ca nu va primi nicin un ban ? Raspunsul variaza …
Daca Popescu este … Popescu atunci va incerca sa mituiasca cetateni sa participe cat de cat la cursurile sale sau, in fata numarului mare necesar, chiar ii va inscrie fictiv.
Daca Popescu este o institutie de stat atunci nu se va intampla nimic. Finantele au avansat banii pentru proiect dintr-un buget distinct pregatit pentru aceste caz, banii au fost cheltuiti spre fericirea furnizorilor iar faptul ca nu au venit 1200 de doritori este pur si simplu ghinion si in mod sigur nu poate fi imputat cuiva !
Nu am vazut in discutiile publice nimic despre aceste sume propuse spre decontare si neaprobate ca fiind privite la randul lor ca fiind o pierdere ! Nu era mai bine ca acesti bani de pregatire profesionala sa fie dati nu unor “scoli” ci doar angajatorilor care se obliga sa angajeze o perioada minima absolventii ? Poate ca dosarele ar fi fost mult mai putine dar impactul economic poate ca ar fi fost mai bun !
Nu exista niciunde in articolul mentionat o propunere de masura care sa combata scenariul de mai sus. Toti intervievatii se adreseaza formei si nu fondului problemei.
Am scris cam mult … ma limitez la acest subiect
