Mă gândesc că ar fi utile câteva idei despre unele dintre tipurile de documente care pot apare pe ordinea de zi a unei ședințe de guvern astfel încât să fie mai clar impactul acestora.
Nota – este o informare pe care un ministru găsește util să o facă colegilor săi. Este unilaterală, nu necesită o aprobare dar permite o reacție din partea acestora. Spre exemplu MCSI, în momentul când a hotărât să finalizeze prin buy-out contractul guvernamental de tip software assurance cu Microsoft, a introdus o notă în guvern iar celelalte ministere, teoretic, au aflat și și-au modificat strategiile IT proprii în mod corespunzător.
Memorandumul – este un document care marchează o unitate de opinie a miniștrilor pe un anumit subiect. Spre deosebire de Notă, Memorandumul parcurge circuitul de avizare înainte de ședință. El este un snapshot, descrie o opinie colectivă la momentul adoptării și nu produce efecte directe. Se presupune că fiecare ministru, ca parte a acestei viziuni comune va avea inițiativă proprie materializată în Ordine de Ministru. Spre exemplu Memorandumul OGP a fost adoptat în 2012 ceea ce a permis MAE să semneze documentele internaționale și a încurajat ministerele să implementeze măsurile aferente. La fiecare 2 ani există un nou plan de acțiuni OGP iar miniștrii își manifestă susținerea printr-un memorandum.
Pentru că Nota și Memorandumul nu produc efecte directe asupra terților fiind documente de poziție și nu de execuție, ele nu sunt publicate în Monitorul Oficial și nici nu sunt supuse dezbaterii publice. Totodată ele nu pot fi abrogate, cel mult pot fi emise documente similare cu conținut contrar. Guvernul Cioloș a decis însă ca memorandumurile sale să fie, de regulă, făcute publice pe web.
Hotărârea de Guvern ( HG ) – este un document cu forță executivă care trece prin circuitul de avizare și este semnat de Prim-ministru după consultarea miniștrilor. Consultarea normală se desfășoară în scris, pe circuitul de avizare, dar se mai întâmplă să fie și verbală, în ședință atunci când proiectul este introdus pe o listă suplimentară. Un HG poate apare prin voința Premierului chiar dacă nu există avize așa cum s-a întâmplat, spre exemplu, cu un contract petrolier pe vremea P-M Tăriceanu – este legal dar implică o asumare puternică din partea Premierului. Un HG nu poate însă apare dacă nu este indicat ca fiind necesar într-o lege și în nici un caz nu poate schimba sau adăuga noi valențe acesteia. Pe scurt Legea dă direcția generală și transferă o anume sarcină de reglementare mai detaliată către Guvern materializată printr-un HG care, eventual, poate transfera către miniștri sarcina de a emite Norme prin Ordin de Ministru. HG-urile se supun dezbaterii publice și se publică în Monitorul Oficial.
Ordonanța de Urgență ( OUG ) – este un document de aceeași natură și forță ca o Lege. Se presupune că, la apariția unei situații neprevăzute de o lege în vigoare care să fi oferit cadrul pentru un HG, dacă starea de fapt necesită o reacție ce nu permite amânare, Guvernul / Prim-ministrul va emite acest OUG, eventual urmat imediat de HG și OM-uri. Într-o lume ideală ar trebui să o facă după consultări informale cu liderii coaliției parlamentare care susține guvernul iar aceștia ar trebui să organizeze activitatea parlamentară astfel încât textul OUG-ului să fie aprobat cât mai repede printr-o lege. Între emitere și aprobare OUG-ul produce efecte ireversibile de aceea este necesară o aprobare rapidă, de ordinul zilelor, care implică ca Parlamentul să fie la lucru așadar OUG-urile nu pot fi emise pe durata vacanței parlamentare. OUG-urile nu se supun dezbaterii publice dar sunt publicate în MO.
Ordonanța ( OG ) - este un document de aceeași natură și forță ca o Lege dar care spre deosebire de OUG nu necesită o aprobare ulterioară parlamentară. Plecând de la premisa că efortul legislativ trebuie să fie continu, înainte de vacanța parlamentară Guvernul prezintă parlamentului o listă de domenii în care consideră că va avea nevoie de legiferare iar Parlamentul, ”pe încredere” îi dă dreptul să legifereze cu OG-uri limitat la perioadă și domenii. Cu cât Guvernul are susținere mai bună parlamentară cu atât lista domeniilor este mai largă. Guvernul Cioloș practic nu a primit dreptul la OG-uri fiind anunțat că parlamentarii își vor întrerupe vacanța dacă este necesar (dar nu a fost cazul).
Cele de mai sus reprezintă ce am înțeles eu, hands-on. Probabil că cine pornește de la textul legilor va avea o imagine mai completă dar și inutil de complicată. Imboldul de a-l scrie vine și de la o întâlnire cu câțiva masteranzi SNSPA cărora le-am vorbit despre aspectele practice ale e-guvernării în România și cărora, la final, am făcut greșeala să le cer să-mi explice efectele Notei de Guvern primind ca urmare cele mai ghicite răspunsuri. Cred că sunt noțiuni de bază ce ar trebui să fie asimilate de către orice cetățean interesat de activitatea guvernamentală. Și da, mărturisesc, nu am întâlnit încă soluția pentru o urgență atunci când Parlamentul este în vacanță … deci nu știu cum se închide cercul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu