luni, 29 februarie 2016

eGL

 

Iată-mă înapoi în țară, pot deci scrie despre Singapore în liniște și cu diacritice … Cursul e-Government Leadership este organizat anual de către eGL – un centru de studii postuniversitare de scurtă durată aparținând de Universitatea din Singapore (poziționată în top 10 mondial) având cheltuielile – inclusiv diurnă – suportate de Ministerul de Externe singaporez. Probabil cel mai puternic argument în favoarea mea a fost activitatea mea din GLIT.

20160223_110234

 

Programul în sine cuprinde cursuri introductive în diverse specialități de care mai aveam ceva idee (cu excepția celui de Change Management dedicat managementului psihologiei angajaților cuprinși într-un proces de reformă instituțională), multe exemple practice locale și schimburi de experiență între participanți. Aceștia veneau de pretutindeni după cum se poate vedea mai jos.

 20160225_135323

A existat și un mic concurs al proiectelor locale, eu am câștigat onoarea de a prezenta Spațiul Privat Virtual audienței.

20160223_150113_edited

În concluzie, a fost o experiență interesantă care însă nu poate fi transplantată direct în România. Există mult prea multe diferențe culturale și comportamentale între noi și singaporeni – 80% de origine chineză. Prima mea surpriză a fost faptul că ei includ in cybersecurity aplicarea legilor ”comune” în spațiul virtual, inclusiv cenzura informațională. Apoi lipsa generală a infracționalității îi face foarte relaxați în privința metodelor de autentificare, nu sunt interesați de certificate și dispozitive criptografice – 2 way auth este îndeajuns. Au o pasiune pentru business process reengineering, se întorc odată la câțiva ani la fiecare procedură administrativă și o persoană externă organizației o provoacă să explice de ce este necesar fiecare act. Din punct de vedere organizațional guvernul este compus din ministere care au în componență board-uri dedicate anumitor subiecte – acestea joacă rolul agențiilor de la noi. Legea obligă fiecare minister să nu ceară cetățeanului o informație deja existentă în respectivul minister – ministerul are personal specializat în evidența datelor și a arhitecturii informatice (enterprise architecture) aferente entităților respectivului minister, personal care contribuie împreună cu iDA la menținerea la zi a EA globale. Există 3 registre naționale – oameni, firme, proprietăți – în care legea obligă ministerele să verse date, orice instituție publică le poate accesa. Alte transferuri punctuale de date între ministere se fac pe baza de protocol. Primul Ministru prin personalul propriu își rezervă ultimul cuvânt în privința acestor protocoale precum și a cybersecurity. Angajații guvernamentali au două tipuri de carieră: specialist într-un domeniu sau manager. Managerii se rotesc automat odată la câțiva ani între boarduri sau ministere. Protecția datelor personale există pentru mediul guvernamental doar sub forma unor prevederi în procedurile de lucru și este controlată global cu acestea de către Auditorul General din subordinea Primului Ministru (la noi ar fi Curtea de Conturi care însă nu este subordonată guvernului). Au înființat de curând un board pentru protecția datelor personale doar în mediul privat.

Pe scurt guvernul conduce într-un stil corporatist axat fiind nu pe principii filozofice ci pe satisfacerea nevoilor cetățenilor. Dacă aceștia au altă opinie despre ce au nevoie li se explică că de fapt este vorba de nevoile generațiilor viitoare însă dezacordurile sunt rare – este imposibil să nu fi impresionat de înaltul standard de calitate cu care se execută lucrările publice. Îi ajută în mod deosebit planificarea pe termen foarte lung facilitată de faptul că statul este proprietarul terenului și a altor resurse publice pe care le dă spre utilizare doar pentru scopuri precise. În Sg nu poți face specula imobiliară, nu poți în general face o afacere din a sta și a aștepta să te tragă valul în sus. La o populație de 5,5 milioane au de 2,5 ori mai mulți specialiști IT decât noi – consecință a planificării resurselor umane începând cu învățământul primar. Dar cea mai înțeleaptă decizie a fost aceea de a prețui orice experiență externă. Au păstrat limba și structura administrației din perioada britanică, studiază organizat tot ce se întâmplă în lume ca soluții manageriale de conducere a societății. Au spus-o chiar ei, acest curs este, dincolo de o întoarcere către umanitate a experienței acumulate cu ajutorul altor state, și o modalitate de a reîncepe ciclul și de a căuta experiențe relevante. În acest context am promovat expertiza noastră guvernamentală în privința cybersecurity, în definitiv dacă CERT-RO a predat cursuri avansate în Africa de Sud de ce nu ar face-o și în Singapore ?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu